Modificări fiscale 2023

1. LEGISLAȚIE FISCALĂ

1.1. Impozit pe profit

1.1.1. Profitul reinvestit. Începând cu 1 ianuarie 2023, Profitul (re)investit în active utilizate în activitatea de producție și procesare și active reprezentând retehnologizare (altele decât cele din subgrupa 2.1 și din clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe) este scutit de impozit. Activele care beneficiază de această facilitate au fost stabilite prin OMF nr. 4636/2022 din 30.12.2022.

1.1.2. Cheltuieli nedeductibile/deductibile limitat. Vă reamintim existența unor cheltuieli nedeductibile/deductibile limitat la calculul impozitului pe profit:

a) Costul caselor de marcat achiziționate și puse în funcțiune în 2022 este nedeductibil. Contravaloarea acestora se va deduce din impozitul pe profit datorat pentru anul 2022. Dacă au fost achiziționate case de marcat ce au fost puse în funcțiune și a căror valoare se deduce din impozitul pe profit, dacă acestea sunt încadrate ca fiind mijloace fixe, amortizarea lor va fi înregistrată doar ca amortizare contabilă (nu și ca amortizare fiscală). Amortizarea acestor case de marcat este o cheltuială nedeductibilă fiscal.

b) Cheltuiala efectuată din tranzacții cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în Anexa I din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (link: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-list-of-non-cooperative-jurisdictions/) și numai în situația în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții care nu au un scop economic.

c) Cheltuielile privind funcționarea creșelor și grădinițelor aflate în administrarea contribuabilului sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată (cheltuieli sociale) și sunt deductibile în limita unei cote de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2023.

d) Cheltuiala cu sponsorizarea/mecenatul este nedeductibilă, indiferent dacă se deduce din impozitul pe profit sau nu.

1.1.3. Bonificații O.U.G. 153/2020. Începând cu 2021, capitalurile pozitive din situațiile financiare se reflectă și în bonificații la impozite – la impozitul pe profit și impozitul pe venitul microîntreprinderilor, bonificații acordate cu respectarea unor condiții. La completarea declarației de impozit pe profit pentru anul 2022 se mărește valoarea bonificației cu încă 3 puncte procentuale, dacă Capitalul Propriu Ajustat a crescut cu cel puțin 5% fată de anul 2020.

1.1.4. Termen de declarare. Termenul de depunere pentru D101 în cazul celor ce sunt plătitori de impozit pe profit este la 25 februarie în cazul ONG-urilor și a persoanelor juridice care ce obțin venituri majoritare din cultivarea cerealelor și/sau plantelor tehnice și până 25 martie cel târziu de către ceilalți contribuabili. Pe perioada aplicării O.U.G. 153/2020 (până în anul 2025, inclusiv) termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit este 25 iunie. Formularul 101 pentru anul 2022 nu a fost încă publicat.

1.1.5. Sponsorizarea. Începând cu anul 2022 a fost modificat mecanismul de reportare a cheltuielilor cu sponsorizare, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 322/2021. După 1 ianuarie 2022 nu se mai reportează cheltuielile cu sponsorizarea. Cheltuiala cu sponsorizarea reportată anterior anului 2021 poate fi utilizată în continuare, pe o perioadă de 7 ani. Dacă plafonul pentru sponsorizare (diminuat cu sumele reportate utilizate) nu este utilizat complet se poate face redirecționarea sumelor către entitățile eligibile (în termen de 6 luni de la termenul de depunere a declarației privind impozitul pe profit – prin formularul 177).

Notă: Sponsorizarea către o entitate care are obligația înscrierii în registrul ANAF se poate deduce doar dacă la data contractului de sponsorizare și la data plății sponsorizării entitatea este înscrisă în registrul ANAF. Sponsorizări deductibile se pot efectua și către entități care nu au obligația înregistrării în acel registru: de exemplu școli sau spitale.

1.1.6. Organizații non-profit. Declararea impozitului pe profit (declarația 101) este obligatorie pentru aceste entități, indiferent de modul de ținere a contabilității – în partidă simplă sau dublă. Ele nu sunt scutite, ca entități, de acest impozit, ci doar unele din veniturile obținute de aceste entități sunt scutite. Declarația se depune și de asociațiile de proprietari care obțin venituri din exploatarea părților comune, de exemplu. În D101 veniturile aferente activității non-profit se înscriu la venituri neimpozabile, iar cheltuielile aferente se înscriu la cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

1.1.7. Declarația 107. Termenele de depunere pentru declarația 107 sunt până la 25 februarie sau 25 martie, după caz, pentru plătitori de impozit pe Adică la același termen cu depunerea D101.

Pe perioada de aplicare a O.U.G. 153/2020 există derogare și pentru 107 aceasta depunându-se la termenele stabilite pentru declararea impozitului pe profit.

1.2. Impozit pe veniturile microîntreprinderilor

1.2.1. Condiții microîntreprindere. La data de 31 decembrie 2022, o societate trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulative pentru a continua aplicarea regimului de microîntreprinderi:

No	Descriere condiție	Observații
1	Societatea a realizat venituri care nu au depășit (în anul 2022) echivalentul în lei a 1.000.000 euro (plafonul de 500.000 euro se aplică începând cu anul 2023, conform art. I pct. 19 din Legea nr. 370/2022).	1. Veniturile care se iau în considerare pentru compararea cu plafonul sunt cele care intră în baza de calcul a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (prevăzute la art. 53 Cod fiscal). 2. Pentru verificarea încadrării in plafon, se utilizează cursul de schimb comunicat de BNR la 31.12.2022. Întrucât ziua de 31.12.2022 este zi nelucrătoare, se va lua în considerare cursul comunicat de BNR in data de 30.12.2022 – 4,9474 lei/1 euro.
2	Societatea a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, cu excepția veniturilor din consultanță fiscală.	1. Veniturile care se iau în considerare pentru compararea cu plafonul sunt cele care intră în baza de calcul a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (prevăzute la art. 53 Cod fiscal). 2. În acest caz, condiția este îndeplinită dacă veniturile din consultanță și management realizate în anul 2022 nu depășesc 20% din veniturile totale. Veniturile din consultanță fiscală nu sunt considerate venituri din consultanță.
3	Societatea are cel puțin un salariat. Notă. Microîntreprinderile fără salariați la data de 31 decembrie 2022 nu pot opta pentru (sau menține) regimul de impunere pentru microîntreprinderi (cota de 3% este eliminată de la 1 ianuarie 2023).	1. Condiția se consideră îndeplinită în următoarele cazuri: a) societatea are cel puțin un salariat cu contract de muncă activ, cu normă întreagă, având un salariu mai mare sau egal cu salariul minim brut pe economie (SMBE), valabil la data respectivă (în cazul nostru 2.550 lei); b) societatea are mai mulți salariați cu normă parțială, dacă fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi de muncă; c) societatea are contracte administrare sau mandat pentru care remunerația este mai mare sau egală cu salariul minim brut pe economie (SMBE), valabil la data respectivă (în cazul nostru 2.550 lei); d) societatea este înființată cu mai puțin de 30 de zile înainte de data verificării condiției și se încadrează un salariat (conform variantelor de mai sus) în interiorul acestui termen. e) societatea are un salariat cu contractul de muncă suspendat la data verificării – 31.12.2022 (ex. concediu medical) dacă raportul de muncă a fost suspendat pentru o perioada mai mică de 30 de zile.
6	Societatea are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, inclusiv persoana care verifică îndeplinirea condițiilor de la art. 47.	1. Regula este că orice asociat semnificativ (care deține mai mult de 25% din capitalul social al societății) poate fi asociat la cel mult trei microîntreprinderi. 2. Nu se precizează dacă este vorba și de deținerile indirecte, prin intermediul altor societăți. De exemplu, într-o interpretare literală a textului:2.1. Un asociat (persoană fizică) la trei societăți holding care dețin fiecare mai mult de 25% la câte trei microîntreprinderi poate îndeplini condiția (dacă societățile holding nu optează pentru regimul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor) și va controla un număr de 9 microîntreprinderi. 2.2. Dacă o microîntreprindere deține mai mult de 25% în trei societăți plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, una dintre entități ar trebui să treacă la impozit pe profit (vezi partea finală a condiției).
2	Capitalul social al societății este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ- teritoriale	Societatea trebuie să aibă capital integral privat.
3	Societatea nu se află în procedura de dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată la registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.	Condiția este îndeplinită și de societățile care se află în insolvență, dacă nu au intrat în procedura simplificată (de faliment).

EXCEPȚIE HORECA!

Societățile din domeniul HORECA (codurile CAEN: 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630), pot opta pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul 2023, chiar dacă nu îndeplinesc condițiile la data de 31 decembrie 2022. Aceste societăți devin plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în cursul anului fiscal (2023), dacă:

• depășesc plafoanele privind cifra de afaceri (500.000 euro) si ponderea veniturilor din consultanță și management (mai mult de 20% din total venituri);

sau

• obțin venituri din activitățile menționate la secțiunea 2 pct. 1-4 de mai jos (corespund art. 47 alin. (3) lit. f)-i) Cod fiscal).

1.2.2. Entități și activități care nu pot aplica impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Nu pot aplica regimul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor următoarele:

Microîntreprinderile care încep să desfășoare activitățile prevăzute mai sus datorează impozit pe profit din trimestrul respectiv.

1.2.3. Înregistrarea ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este opțional.

Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opțiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor. Aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor se comunică organelor fiscale până pe 31 martie a anului pentru care se plătește acest impozit.

Microîntreprinderile care devin plătitoare de impozit pe profit, începând cu anul 2023, comunică organelor fiscale ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor până la 31 martie 2023 (normă derogatorie).

Notă: Din textul O.G. 16/2022 nu rezultă că entitățile, care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2022 și care îndeplinesc condițiile din O.G. 16/2022 la data de 31 decembrie 2022, ar avea obligația să depună declarația de mențiuni pentru a rămâne înregistrate ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Situații speciale:

a) Persoanele juridice române (altele decât din HORECA) pot opta pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de încadrare în categorie și dacă nu au mai plătit impozit pe veniturile microîntreprinderilor după 1 ianuarie 2023.

b) Persoană juridică (societate) nou înființată poate opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, din primul an fiscal, dacă, la data înregistrării la Registrul Comerțului, se îndeplinesc condițiile privind capitalul social privat si cea privind deținerea a maxim trei microîntreprinderi sub controlul unui asociat (cu dețineri mai mari de 25% din capital). Condiția privind numărul de salariați trebuie îndeplinită în termen de 30 zile de la data înregistrării.

1.2.4. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderii, în cursul anului. O microîntreprindere trece la impozit pe profit, începând cu trimestrul (calendaristic) în care intervine unul din următoarele evenimente:

a) entitatea nu mai are salariați. Pentru entitatea cu un singur salariat al cărui raport de muncă încetează, condiția privind numărul de salariați este îndeplinită dacă este angajată o nouă persoană cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată (sau pe o perioadă determinată de cel puțin 12 luni) în termen de 30 de zile.

Dacă raportul de muncă cu singurul salariat este suspendat, condiția privind deținerea unui salariat este îndeplinită dacă:

(i) perioada de suspendare a CIM este mai mică de 30 de zile; și

(ii) situația este înregistrată prima dată în anul fiscal respectiv;

b) veniturile realizate au depășit plafonul de 500.000 euro, echivalent lei utilizând cursul de schimb valabil la sfârșitul anului fiscal anterior.

c) entitatea realizează venituri din consultanță și management reprezentând mai mult de 20% din veniturile totale (cu excepția consultanței fiscale);

d) entitatea începe să desfășoare (obține venituri din) una sau mai multe din activitățile exceptate (domeniul bancar, piețe financiare, jocuri de noroc, explorare si exploatare petrol și gaze naturale).

1.2.5. Cota de impozit. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este în cotă de 1%. Începând cu 1 ianuarie 2023 se elimină cota de 3% pentru microîntreprinderile fără salariați.

1.2.6. Sponsorizarea. Începând cu anul 2022 a fost modificat mecanismul de reportare a cheltuielilor cu sponsorizare, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 322/2021. După 1 ianuarie 2022 nu se mai reportează cheltuielile cu sponsorizarea. Cheltuiala cu sponsorizarea reportată anterior anului 2021 poate fi utilizată în continuare, pe o perioadă de 7 ani. Dacă plafonul pentru sponsorizare (diminuat cu sumele reportate utilizate) nu este utilizat complet se poate face redirecționarea sumelor către entitățile eligibile (în termen de 6 luni de la termenul de depunere a declarației 100 pentru trimestrul IV – prin formularul 177).

Notă: Sponsorizarea către o entitate care are obligația înscrierii în registrul ANAF se poate deduce doar dacă la data contractului de sponsorizare și la data plății sponsorizării entitatea este înscrisă în registrul ANAF. Sponsorizări deductibile se pot efectua și către entități care nu au obligația înregistrării în acel registru: de exemplu școli sau spitale.

1.2.7. Ordinea deducerilor. Entitățile care efectuează sponsorizări și pun în funcțiune aparate de marcat electronice fiscale scad aceste sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în următoarea ordine:

a) sumele aferente sponsorizărilor, precum și sumele reportate, după caz;

b) costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale și sumele reportate, după caz.

Reducerea de impozit, conform O.G. 153/2020, se aplică la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor după scăderea sumelor de mai sus.

1.2.8. Bonificații O.U.G. 153/2020. Începând cu 2021, capitalurile pozitive din situațiile financiare se reflectă și în bonificații la impozite – la impozitul pe profit și impozitul pe venitul microîntreprinderilor, bonificații acordate cu respectarea unor condiții. La completarea declarației 100 pentru anul trim IV 2022 se mărește valoarea bonificației cu încă 3 puncte procentuale, dacă Capitalul Propriu Ajustat a crescut cu cel puțin 5% fată de anul 2020.

1.2.9. Termen de depunere declarații. Termenul de depunere a D100 pentru plătitorii de impozit pe venit microîntreprinderi este 25 iunie 2023 (până în anul 2025, în baza O.U.G. 153/2020).

1.3. Impozit pe venit/contribuții sociale, cu excepția veniturilor din salarii

1.3.1. Cote de impozit. Impozitul pe venit aplicat asupra diverselor venituri, realizate de persoanele fizice, este tot de 10% cu unele excepții, precum:

a) 8% impozitul pe dividende;

b) 1%/3% impozit pe transferul de valori mobiliare prin intermediari stabiliți în România sau din transferul proprietăților imobiliare.

1.3.2. Impozitarea chiriilor. De la 1 ianuarie 2023, proprietarii – persoane fizice – care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor (ex. închirierea locuințelor, altele decât cele în scop turistic), vor plăti impozitul de 10% pe venit la valoarea întreagă a chiriei (venit brut). Astfel, persoanele fizice nu mai beneficiază de deducerea cotei forfetare de cheltuieli de 40%, care se scădea din suma impozitului.

Notă: Contractele de închiriere (mai puțin cele de arendare și cele de închiriere în scop turistic), încheiate după 1 ianuarie 2023 se vor declara la organul fiscal în maxim 30 zile de la încheiere/modificare. Contractele de închiriere în derulare la 1 ianuarie 2023 și modificările acestora se înregistrează la organul fiscal în termen de 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării. Procedura de aplicare a fost stabilită prin OPANAF nr. 114/2019 așa cum a fost modificat prin OPANAF nr. 2.031/2022.

În cazul veniturilor din arendă, cota forfetară de cheltuieli se menține.

1.3.3. Venituri din transferul titlurilor de valoare prin intermediari stabiliți în România. Prin Legea nr. 142/2022, a fost implementat un sistem de impozitare la sursă pentru investitorii individuali care operează au ajutorul intermediarilor stabiliți în România:

– 1% pe câștigul din transferul titlurilor de valoare/instrumente financiare derivate deținute mai mult de un an (365 de zile);

– 3% pe câștigul din transferul titlurilor de valoare/instrumente financiare derivate deținute mai puțin de un an (365 de zile).

Legea stabilește obligațiile fiscale ale entităților*) care ar urma să rețină la sursă impozitul pe venit, în cotele prevăzute mai sus:

a) intermediarii definiți potrivit legislației în materie (n.n. legislația privind piața de capital),

b) societățile de administrare a investițiilor,

c) societățile de investiții autoadministrate; și

d) administratorii de fonduri de investiții alternative,

*) Persoane fizice sau juridice rezidente fiscal în România sau nerezidenți care au în România un sediu permanent ce are calitatea de
intermediar.

1.3.4. Impozitul pe dividende. Impozitul pe veniturile din dividende a crescut de la 5% la 8%, de la 1 ianuarie 2023, atât pentru beneficiarii de venituri persoane fizice, cât și pentru beneficiarii-persoane juridice, conf. O.G. 16/2022, aprobată cu modificări prin Legea 370/2022.

În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.

1.3.5. Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Impozitul la transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții:

a) 3% pentru construcțiile de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv.

b) 1% pentru imobilele de mai sus deținute o perioadă mai mare de 3 ani.

1.3.6. Plafon norma de venit. Plafonul pentru trecerea la impunerea în sistem real de la impunerea la normă de venit va fi, începând cu veniturile anului 2023, de doar 25.000 EUR adică un sfert din cât este acum. Anul 2022 a fost ultimul care a avut plafon de 100.000 EUR. PFA impozitate pe baza de norme de venit care vor avea venituri peste 25.000 euro în anul 2023 vor trece la impozitarea în sistem real din anul 2024. În 2023, pot aplica impozitul de 10% pe norma de venit dacă în anul 2022 s-au încadrat în plafonul vechi, de 100.000 euro.

1.3.7. Baza de calcul CAS. Pentru veniturile din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, obținute după 1 ianuarie 2023, s-au stabilit două plafoane pentru calculul CAS:

a) 12 salarii minime brute pe economie – pentru venituri realizate între 12 – 24 salarii minime brute pe economie;

b) 24 salarii minime brute pe economie – pentru venituri de peste 24 salarii minime brute pe economie.

În urma acestor modificări se actualizează procedura de calcul și declarare a CAS.

1.3.8. Baza de calcul a CASS. Baza de calcul a CASS include veniturile prevăzute la art. 155 lit. b)-h), respectiv alte venituri decât cele din salarii. Pentru veniturile obținute începând cu luna ianuarie 2023, s-au stabilit trei plafoane pentru calculul CASS:

– 6 salarii minime – pentru venituri realizate între 6-12 salarii minime;

– 12 salarii minime – pentru venituri realizate între 12-24 salarii minime;

– 24 salarii minime – pentru venituri de peste 24 salarii minime.

Pot opta pentru plata CASS persoanele fizice care au estimat pentru anul curent venituri anuale cumulate sub nivelul a 6 salarii minime brute pe țară.

1.3.9. Declarația unică 2022. Termenul de depunere a declarației unice pentru veniturile realizate în anul 2022 este 25 mai 2023. Plafoanele menționate mai sus se aplică doar pentru veniturile estimate in anul 2023; pentru veniturile din anul 2022 se aplică plafonul unic de 12 salarii minime brute pe economie.

1.4. TVA

1.4.1. Cota redusă de 9%. Cota redusă de 9% se aplică pentru:

a) băuturile nealcoolice care NU se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99 (pentru băuturile tip cola și alte băuturi răcoritoare cu adaos de zahăr/îndulcitori/arome – TVA crește de la 9% la 19%).

b) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping (TVA crește de la 5% la 9%);;

c) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 și 2202 99 (TVA crește de la 5% la 9%);

d) livrarea de îngrășăminte chimice și de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă.

1.4.2. Plafon unic cota de 5% pentru locuințe. Se stabilește un plafon unic de 600.000 lei, exclusiv TVA (anterior, plafon de 450.000 și respectiv 700.000 lei) pentru care se aplică cota de 5% la livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, care au o suprafață̆ utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. O singură locuință poate fi cumpărată cu TVA redus de 5%, de către o persoană fizică, individual sau în comun cu altă persoană fizică sau cu mai multe persoane fizice.

Pentru achizițiile cu plata în avans, efectuate până la 31 decembrie 2022, se aplică cotele de TVA din 2022, la data livrării locuințelor dacă livrarea are loc până la 31.12.2023.

1.4.3. Registru achiziții locuințe cota redusă. Se organizează „Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%”, începând cu 1 ianuarie 2023, în format electronic. Procedura de organizare a Registrului se stabilește prin OPANAF, cu consultarea Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

1.4.4. Plafoane TVA 2023. Plafonul de trecere la regimul de plătitor TVA: 300.000 lei. Sub acest plafon se poate aplica regimul de scutire de la art. 310 Cod fiscal.

Plafon TVA la încasare: 4.500.000 lei. Opțiunea pentru aplicarea sistemului TVA la încasare poate fi exercitată oricând în cursul anului (până pe 20 ale lunii curente; se intră în sistemul de TVA la încasare de la data de întâi a lunii următoare).

Plafon TVA la achiziții intracomunitare: 34.000 lei.

Plafoane INTRASTAT: prin Ordinul președintelui INS nr. 1.493/2022 (M. Of. nr. 1044 din 28 Octombrie 2022) au fost aprobate următoarele praguri valorice pentru anul de referință 2023:

– 1.000.000 lei pentru expedieri de bunuri și, respectiv,

– 1.000.000 lei pentru introduceri de bunuri.

Operatorii economici care în cursul anului 2022 au efectuat schimburi de bunuri cu statele membre UE a căror valoare anuală, separat pentru cele două fluxuri, depășește valoarea pragurilor Intrastat stabilite pentru anul 2022 trebuie să completeze și să transmită̆ la INS declarații statistice Intrastat începând cu luna ianuarie 2023.

1.4.5. Modificare perioada fiscală trimestrială. Dacă la 31 decembrie 2022 aveți o cifră de afaceri (din punct de vedere al TVA, conform art. 310 Cod fiscal) de până la 494.740 lei (100 mii euro) și nu ați efectuat nici o achiziție intracomunitară de bunuri în anul 2022, atunci perioada fiscală pentru TVA va fi trimestrul în 2023. În cazul in care perioada fiscală în 2022 a fost luna, va trebui să depuneți 700, pentru actualizarea vectorului fiscal.

Dacă în anul 2022 perioada fiscală a fost trimestrul nu se modifică vectorul fiscal. Dacă ați avut achiziții intracomunitare (AIC) în anul 2022, atunci, în anul 2023, indiferent de cifra de afaceri pentru TVA, perioada fiscală va fi luna.

1.5. Accize

1.5.1. Transpunere Directive UE. La 13 februarie 2023, intră în vigoare o parte din O.G. nr. 4/2022 OG 4/2022 transpune prevederile Directivei (UE) 2020/1151 a Consiliului din 29 iulie 2020 de modificare a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice și prevederile Directivei (UE) 2020/262 a Consiliului din 19 decembrie 2019 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare) care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, precum și prevederile Directivei (UE) 2019/2235 a Consiliului din 16 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată și a Directivei 2008/118/CE privind regimul general al accizelor, în ceea ce privește acțiunile de apărare din cadrul Uniunii.

Printre modificările aduse menționăm:

a) Introducerea unor prevederi referitoare la aplicarea Codului vamal al UE în cazul produselor accizabile.

b) Modificarea definițiile termenilor: antrepozitar autorizat (autorizat să și depoziteze produse accizabile); antrepozit fiscal (produsele pot fi și depozitate, sub anumite rezerve); destinatar înregistrat; expeditor autorizat, import; regim suspensiv de accize; teritoriul unui stat membru;

c) Introducerea unor termeni noi: „destinatar certificat”; „expeditor certificat”; „intrare neregulamentară”; „restituire”, „stat membru de destinație”, „remitere”;

d) Se completează definiția termenului „eliberare pentru consum” (cu referire la depozitare/transformare/intrare neregulamentară).

Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, totală sau parțială a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize ca o consecință a unei autorizații de a distruge produsele din partea autorității competente nu este considerată eliberare pentru consum. Se stabilesc situațiile în care pierderea parțială care are loc din cauza naturii produselor nu este considerată eliberare pentru consum. Dacă distrugerea totală sau pierderea iremediabilă, totală sau parțială, a produselor accizabile este stabilită, garanția depusă se eliberează, integral sau parțial la prezentarea unor dovezi corespunzătoare.

e) Se clarifică limitele cantitative în baza cărora produsele achiziționate și transportate de persoane fizice se consideră a fi destinate uzului propriu și nu în scop comercial.

f) Deplasarea produselor accizabile cu accize plătite.

1.5.2. Modificare nivel accize. Prin Legea nr. 370/2022 a fost aprobat un grafic de majorare a nivelului accizelor armonizate (cu excepția produselor energetice) pentru perioada 2022- 2026.

1.6. Impozite locale

1.6.1. Amânare impozit clădiri rezidențiale pe baza grilelor notariale. Impozitele pe clădiri rezidențiale, pentru populație, NU se mai calculează prin aplicarea cotelor de impozit asupra valorii clădirilor din grilele notariale decât din 2025, conform art. I pct. 19 din Legea nr. 370/2022.

1.6.2. Informare aplicare impozit majorat. Prin Legea nr. 252/2022 se modifică art. 47 C. proc. fisc. Astfel, organul fiscal competent are obligația de a informa proprietarii clădirilor, până la 31 octombrie a anului curent, asupra posibilității depunerii raportului de evaluare până la primul termen de plată, pentru a evita aplicarea impozitului majorat. Notificarea se face prin SPV sau prin poștă în cazul celor care nu sunt înrolați în SPV.

Notă. La persoane juridice/fizice (nerezidențiale), impozitul pe clădiri se va determina prin aplicarea unei cote de 5% asupra valorii impozabile a acesteia dacă valoarea ei nu a fost actualizată o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință. În situația depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referință acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

1.7. Alte impozite și taxe

1.7.1. Impozit pe dividende plătite persoanelor juridice și altor entități. Se majorează cota de impozit pe dividende la 8% (anterior, 5%). Se impozitează și dividendele distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat și/sau fondurilor de pensii facultative (inclusiv OPCVM). Aceste prevederi se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie 2023.

1.7.2. Impozitul specific. Pentru firmele din domeniul ospitalității (HoReCa), dispare impozitul specific prevăzut de Legea nr. 170/2016.

Conform O.G. nr. 16/2022, societățile din acest domeniu de activitate trebuie să opteze între impozit pe profit (16%) sau impozit pe venitul microîntreprinderilor (1%).

2. Salarizare

2.1. Legislația muncii

2.1.1. Salariul minim 2023. Prin H.G. nr 1447/2022, salariul minim brut pe economie pentru anul 2023 a crescut la 3.000 de lei față de 2.550 lei în 2022. Acest salariu este valabil și pentru aplicarea facilităților din domeniul agriculturii și industriei alimentare. De la 1 ianuarie 2023 (prin O.U.G. nr. 168/2022), salariul minim brut în firmele de construcții a crescut la 4.000 de lei.

Notă: În anul 2021 a fost modificat Codul muncii, prin introducerea unei prevederi prin care o persoană poate primi salariul minim pe o perioada de maxim 24 de luni de la angajare. Pentru angajații existenți la data respectivă, cele 24 de luni se calculează începând cu data de 1 ianuarie 2022.

2.1.2. REVISAL. Majorarea de salariu, la salariul minim de 3000 lei sau 4000 lei, după caz, se va putea transmite în REVISAL până la data de 31 ianuarie 2023 cel târziu. Regulile de trimitere a datelor în registrul de evidență a salariaților, așa cum sunt ele stabilite de H.G. 905/2017:

– orice încheiere sau încetare de contract de muncă, se transmite în registru cel târziu în ziua anterioară începerii sau cel târziu la data încetării activității, după caz.

– orice modificare a CIM, exceptând cele care privesc modificarea datelor angajatorului, angajatului sau a salariului de bază se trimit în registru cel târziu în ziua anterioară datei de la care apar modificările.

– modificarea datelor angajatorului sau angajatului se trimit în 3 zile de la data la care acestea se modifică.

– modificările de salariu se trimit în termen de 20 de zile lucrătoare de la data la care acesta se modifică;

– în cazul funcționarilor publici, transferurile se trimit în registru în termen de 5 zile lucrătoare;

– orice detașare în țară sau străinătate se va trimite în registru cel târziu în ziua anterioară datei de începere a detașării sau a celei de încetare a acesteia.

– orice suspendare a CIM, cu excepția suspendării pentru absențe nemotivate, se va trimite în registru cel târziu în ziua anterioară datei de începere a suspendării sau a celei de încetare a acesteia, iar în cazul suspendării pentru absențe nemotivate când trimiterea datelor se va face în 3 zile lucrătoare de la data suspendării.

2.1.3. Negocieri colective. Legea nr. 367/2022 abrogă, de la 25 decembrie 2022, Legea nr. 62/2011. Printre modificările aduse de această lege menționăm obligația inițierii de negocieri, pentru încheierea contractelor colective de muncă, în cazul angajatorilor care au cel puțin 10 angajați (20 de angajați în vechea reglementare).

2.1.4. Zile libere in 2023. Zilele libere legale în anul 2023 sunt următoarele:

• duminică 1 ianuarie, luni, 2 ianuarie (Anul Nou)

• marți, 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române

• vineri, 14 aprilie, Vinerea Mare

• duminică 16 aprilie 2023, Paștele Ortodox

• luni, 17 aprilie 2023, a doua zi de Paște,

• luni, 1 mai, Ziua Muncii

• joi, 1 iunie, Ziua Copilului

• duminică, 4 iunie Rusaliile,

• luni, 5 iunie, a doua zi de Rusalii

• marți 15 august, Adormirea Maicii Domnului

• joi, 30 noiembrie, Sfântul Andrei

• vineri, 1 decembrie, Ziua Națională a României

• luni, 25 decembrie 2023, Crăciunul

• marți, 26 decembrie, a doua zi de Crăciun.

În plus, se pot acorda două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

2.1.5. Modificări codul muncii. În urma aprobării unui nou model-cadru de contract individual de muncă, ITM a confirmat că nu este nevoie de acte adiționale (Link (Pagina ITM pe Facebook): https://www.facebook.com/inspectiamuncii.ro/posts/pfbid025nFcq93uaWqqKB9KQGxykMNFg35WGGSp9TMdG9PwwuUmprJtEy2aXfitf8bEdcUzl).

Concediul pentru îngrijirea unei persoane și absențele pentru urgențe (maxim 10 zile pe an), introduse prin Legea nr. 283/2022 pot genera dificultăți de aplicare. În cazul suprapunerii programului de lucru in cazul contractelor de muncă cu mai mulți angajatori, nu există sancțiuni prevăzute de lege (vezi link ITM de mai sus).

2.1.6. Bilete de valoare. Prin Legea nr. 187/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare s-a stabilit că:

a) începând cu luna iulie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă este de maxim 30 lei. Această valoare se aplică și în semestrul II al anului 2022 și în primele două luni ale semestrului I al anului 2023.

b) Organizațiile sindicale pot acorda, ocazional, tichete cadou din fonduri proprii membrilor proprii care nu au calitatea de angajați ai organizației sindicale.

c) Voucherele de vacanță pot fi utilizate și pentru acoperirea cheltuielilor cu taberele școlare, naționale sau internaționale, organizate pe teritoriul României la care participă copilul titularului.

d) Biletele de valoare în format hârtie achiziționate până la 31 ianuarie 2022 pot fi acordate și folosite până la data valabilității înscrise pe ele. Unitățile care emit bilete de valoare sunt obligate să țină o evidență proprie lunară pentru biletele pe suport hârtie până la data de 1 februarie 2023.

2.1.7. Alte aspecte. În această perioadă trebuie efectuată programarea concediilor de odihnă pentru anul 2023.

2.2. Impozitare salarii și contribuții sociale

2.2.1. Facilități fiscale. În continuare, pentru salariile și veniturile asimilate salariilor până la 10.000 de lei se aplică scutiri de taxe angajaților din sectorul agro-alimentar și din construcții.

2.2.2. Deduceri personale. Începând cu luna ianuarie 2023, salariații beneficiază de (i) deducerea personală de bază (actualizată) și (ii) deducerea personală suplimentară.

Deducerea de bază se acordă pentru persoanele fizice cu un venit lunar brut de până la 2000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în luna de realizare a venitului. Dacă în cursul aceleiași luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut, se ia în calcul valoarea cea mai mică a acestuia. Deducerea de bază se stabilește în procente aplicate la venitul brut lunar de până la nivelul maxim menționat mai sus.

Deducerea suplimentară se acordă în limita a:

– 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până̆ la 26 de ani, care obțin venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară plus 2.000 lei

– 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

2.2.3. Deducere temporară (2023). De la 1 ianuarie 2023, pentru salariații încadrați cu contract individual de muncă, cu normă întreagă, suma de 200 lei nu se include în baza de calcul a contribuțiilor sociale și pentru ea nu se datorează impozit pe venit dacă se îndeplinesc cumulativ condițiile:

– salariul de bază brut lunar, fără sporuri și adaosuri, este egal cu salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Condiția nu este îndeplinită dacă salariul de bază brut lunar este diminuat în perioada 9 decembrie 2022-31 decembrie 2023.

– venitul brut din salarii și asimilate salariilor nu depășește 4.000 lei.

Condițiile de mai sus se aplică și pentru: (i) salariații care lucrează în sectorul agricol și industria alimentară și nu beneficiază de facilități fiscale conform art. 60 pct. 7 C. fisc., (ii) venituri din salarii și asimilate obținute în baza unui raport de serviciu.

Suma de 200 lei se diminuează în funcție de următoarele elemente:

– perioada din lună în care salariul de bază se menține la nivelul salariului minim;

– data la care angajații noi sunt încadrați în muncă;

– fracția din lună pentru care se determină veniturile;

– data de la care încetează contractul de muncă sau raportul de serviciu.

Aceste prevederi se aplică veniturilor aferente perioadei ianuarie-decembrie 2023.

2.2.4. Clauza de mobilitate (se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023). Sunt considerate venituri asimilate salariilor prestațiile suplimentare primite în baza clauzei de mobilitate pentru partea care depășește limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare pentru personalul din instituții și autorități publice. De asemenea, sunt venituri impozabile si sumele care care depășesc plafonul de 33% din salariul de bază (vezi mai jos), în ordinea aleasă de angajator.

2.2.5. Venituri neimpozabile în limita a 1/3 din salariul de bază (se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023). Nu sunt venituri impozabile, în limita a 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, următoarele venituri cumulate lunar:

– prestațiile suplimentare primite în baza clauzei de mobilitate (în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația de delegare/detașare, pentru personalul autorităților și instituțiilor publice).

– contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii (în alte situații decât cea în care este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității) în limita valorii maxime a unui tichet de masă/persoană/zi.

– cazarea și contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată /lună/persoană, cu îndeplinirea unor condiții (persoana nu deține locuință proprie, spațiul se află în unități proprii, sau într-un imobil închiriat de la o terță persoană, contractul de închiriere este încheiat de angajator cu proprietarul imobilului, plafonul neimpozabil se acordă unuia dintre soți).

– contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

– contribuțiile la un fond de pensii facultative contribuțiile la scheme de pensii facultative, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

– primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita sumei anuale de 400 euro, pentru fiecare persoană;

– sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă.

2.2.6. Baza de calcul a CAS, CASS și CAM pentru venituri din salarii (se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023). Sumele prevăzute la anterior nu se includ în baza de calcul a CAS, CASS, CAM în măsura în care nu depășesc limita de 33% din salariul de bază.

Partea care depășește plafonul de 33% și/sau plafoanele specifice fiecărei categorii de venit se include în baza de calcul a CAS, CASS, CAM.

2.2.7. Scutire de impozit pe salarii în IT. De la 1 ianuarie 2023, scutirea de impozitul de 10% pe veniturile angajaților din IT s-a extins și la absolvenții de liceu (cu diplomă de bacalaureat) care sunt studenți la universități acreditate și s-au angajat la companii eligibile pentru aplicarea facilității fiscale. De asemenea, scutirea s-a extins și la IT-iștii din instituțiile publice. În plus, s-a mai introdus o profesie IT pe lista celor scutite de impozit pe venit: inginer de dezvoltare a produselor software. Acesta are „activități de analiză și evaluare a cerințelor pentru aplicațiile informatice existente sau noi și pentru sistemele de operare: proiectare, dezvoltare, testare și întreținere a soluțiilor software pentru satisfacerea acestor cerințe”.

Modificările au fost aduse prin Ordinul comun nr. 21813/6421/2246/4433/2022 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator.

2.2.8. Impozitarea bacșișului la restaurant. De la 1 ianuarie 2023, restaurantele, barurile și alte astfel de localuri vor avea obligația să trecacă pe bonul fiscal bacșișul lăsat de clienți, pentru a fi impozitat cu 10%. Această măsură a fost introdusă prin Legea nr. 376/2022 și se aplică doar operatorilor economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – Restaurante, 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor.

Legea prevede amenzi de la 2.000 la 4.000 de lei pentru firmele care încalcă noile dispoziții legale.

3. Proceduri fiscale și alte reglementări

3.1. Raportarea SAF-T pentru contribuabilii mijlocii. Sistemul de raportare SAF-T a devenit obligatoriu și pentru firmele mijlocii, de la 1 ianuarie 2023, inclusiv cei încadrați în această categorie de la 1 ianuarie 2023.

3.2. POS obligatoriu pentru încasări peste 50.000 lei (Legea 370/2022). Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice.

Obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.

3.3. Sancțiuni e-Transport. De la 1 ianuarie 2023, intră în vigoare amenzile cuprinse între 5.000 și 100.000 lei pentru operatorii care încalcă obligațiile stabilite prin O.U.G. nr. 41/ 2022. Sancțiunile sunt aplicate de inspectorii ANAF, de vameși sau de polițiști (de la Poliția Națională).

Notă: Categoriile de bunuri considerate cu risc fiscal ridicat, transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport sunt:

1. Legume, plante, rădăcini și tuberculi, alimentare (codurile NC de la 0701 la 0714).

2. Fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni (codurile NC de la 0801 la 0814)

3. Băuturi, lichide alcoolice și oțet (codurile NC de la 2201 la 2208). Sunt exceptate produsele accizabile care circulă în regim suspensiv de accize potrivit titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” Cod fiscal, respectiv prin utilizarea aplicației EMCS pentru emiterea documentului administrativ electronic e-DA.

4. Sare, sulf, pământuri și pietre, ipsos, var și ciment (codurile NC 2505 și 2517)

5. Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate (codurile NC de la 6101 la 6117)

6. Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate (codurile NC de la 6201 la 6212 și codurile NC de la 6214 la 6217)

7. Încălțăminte, ghetre și articole similare, părți ale acestor articole (codurile NC de la 6401 la 6405)

8. Fontă, fier și oțel (codurile NC 7213 și 7214).