Tarom, la un pas de reorganizare

Lupta pentru Capitală rămâne și azi în atenția presei. După ce PSD și PNL au decis să candideze separat la Primăria Capitalei, renunțând astfel la candidatura lui Cătălin Cîrstoiu, Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, se declară optimistă în abordarea noii misiuni.

„Am fost și sunt motivată să muncesc. Acum avem o șansă în plus, dată fiind relația foarte bună pe care o vom avea, ca primari, cu Guvernul României, prin persoana domnului prim-ministru Marcel Ciolacu. Și sunt convinsă că toți membrii și simpatizanții noștri se vor mobiliza în această perioadă, nu doar pentru a strânge un nou rând de semnături, de această dată pentru candidatura mea și a colegilor din Consiliul General, ci pentru a încerca să le explicăm bucureștenilor că, deși timpul e foarte scurt, votul trebuie să fie unul util – un vot pentru curățenia Capitalei, pentru un București fără gropi, fără șobolani, fără parcuri neîngrijite, un București în care să ne facă din nou plăcere să trăim, să muncim, nu doar să locuim”, a explicat Gabriela Firea, marți, la evenimentul de lansare a candidaturii lui Rareș Hopincă la funcția de primar al Sectorului 2 din partea alianței PSD și PNL, scrie News.ro.

„Cu siguranță intru (în competiție pentru șefia PMB – n.r.) cu gândul de a-i convinge pe bucureșteni că suntem soluția corectă, soluția bună, echipa social-democrată din București, cu sprjinul Guvernului, cu sprijinul domnului prim-ministru, în echipă cu primarii de la sectoare. Sunt absolut convinsă că împreună vom schimba fața Capitalei. Ceea ce se întâmplă acum nu este o normalitate, nu se mai lucrează pe niciun șantier al Capitalei, toate obiectivele de infrastructură sunt închise. Bani au fost, fonduri au fost duble față de mandatul meu, dar banii au rămas nefolosiți. Cred că cetățenii au nevoie de primari care să facă rost de finanțare și să aibă proiecte”, a mai spus Firea, notează News.ro.

Sorin Grindeanu anunță că, după primirea ajutorului de la Comisia Europeană, compania Tarom trebuie să intre într-o etapă de reorganizare economică.

„O companie de mărimea Tarom are, în mod normal, în jur de 500 sau 600 de angajați, 90% dintre ei fiind personal navigant. Noi avem dublu”, afirmă Grindeanu, arată Gândul.

„Eu spun că, odată cu primirea acestui ajutor de la Comisie, noi trebuie să intrăm la Tarom într-o perioadă de reorganizare. Suntem deschiși la orice fel de propuneri care să ducă la așezarea Tarom pe niște principii economice solide. În primul rând, nu există în discuție dorința noastră de a salva această companie. Nu intră în discuție dorința noastră de a găsi orice fel de soluții, inclusiv parteneriate care să ducă la acest scenariu fericit. Am căutat acest lucru, inclusiv săptămâna trecută, când am fost cu premierul în zona Golfului, în zona Qatar și Emirate. Mâine (n.r. – joi, 25 aprilie) avem o comisie mixtă, cu oamenii de afaceri din Emirate, după vizita noastră, care va avea loc la București. Încercăm să găsim soluții pentru Tarom”, a declarat Grindeanu, mai scrie Gândul.

Curtea Constituțională (CCR) a amânat, miercuri, pentru 28 mai, dezbaterile pe sesizarea Președintelui Klaus Iohannis în cazul Legii privind executorii judecătorești.

„Șeful statului invocă în sesizare, printre altele, condițiile de numire a unui executor, onorariul primit de acesta și normele de administrare și conservare a arhivei notariale.(…) De asemenea, Iohannis afirmă că mecanismul de ocupare a posturilor vacante evocat de legea trimisă la CCR «instituie un privilegiu pentru executorii judecătorești asociați, în detrimentul celor neasociați». (…) Un alt aspect supus analizei CCR este cel al actualizării numărului de posturi pentru executori judecătorești”, scrie Agerpres.

„Președintele precizează că, prin modificările aduse de normele legii trimise la CCR, «legiuitorul a realizat o reconfigurare a condițiilor privind numirea în funcția de executor judecătoresc, încetarea funcției de executor judecătoresc, respectiv suspendarea din funcția de executor judecătoresc»”, mai arată Agerpres.

Un adjunct al ministrului rus al Apărării, Timur Ivanov, a fost arestat pentru presupuse fapte de corupție.

„Ministrul adjunct al apărării al Federației Ruse, Timur Vadimovici Ivanov, a fost arestat, el este suspectat de săvârșirea unei infracțiuni în temeiul secțiunii 6 a articolului 290 din Codul Penal (acceptare de mită)”, a informat Comitetul pe Telegram, scrie România liberă.

„Fundația Anticorupție, fondată în 2011 de fostul lider al opoziției Aleksei Navalnîi, a publicat o anchetă asupra lui Ivanov în 2022. Potrivit anchetei, viceministrul a supervizat și a profitat de pe urma proiectelor de construcții în Mariupol, oraș din Ucraina care a căzut sub controlul Moscovei după un asediu de mai multe luni. Potrivit anchetei organizației, interzisă în Rusia pentru «extremism», ministrul a divorțat de soția sa pentru a-i permite să eludeze sancțiunile UE”, mai arată România liberă.

„Statele Unite au adoptat marți un uriaș pachet de asistență militară și economică pentru Ucraina, rezultatul lunilor de negocieri extrem de tensionate și laborioase din Congres”, transmite agenția AFP, scrie RFI, citând Agerpres.

„Planul de ajutor, care totalizează 95 de miliarde de dolari și include fonduri pentru Ucraina, Israel, Taiwan și un ultimatum pentru TikTok, a primit un sprijin foarte larg în Senatul american.(…) Partea leului revine Kievului, care se confruntă cu o situație complicată pe câmpul de luptă în fața Rusiei: 61 de miliarde de dolari sunt consacrate războiului din Ucraina. Asistența militară americană, întreruptă de câteva săptămâni, ar urma să se reia aproape imediat – în «zilele următoare», a indicat marți purtătorul de cuvânt al Pentagonului. Adoptarea acestui plan de ajutor este o ușurare pentru armata ucraineană, care se confruntă cu deficitul de noi recruți și muniție, în fața presiunii constante a trupelor ruse în est”, mai scrie RFI.

Seară liniștită!