Turcia a decis să-l susţină pe Mark Rutte în cursa pentru conducerea NATO

Alegerile din 9 iunie țin prima pagină a presei de azi. Biroul Electoral Central a stabilit, luni, prin tragere la sorți, numărul de ordine de pe buletinele de vot al partidelor politice, alianțelor electorale, alianțelor politice, al organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care au depus liste de candidați la alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie, precum și al candidaților independenți care participă la alegeri.

„Astfel UDMR este primul pe listă, urmat de Alianța electorală PSD-PNL, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, AUR, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei. Pe locul 7 pe buletinele de vot este România Socialistă, locul 8 – Partidul România Mare, locul 9 – Partidul Patrioților, locul 10 Partidul Alternativa Dreaptă, locul 11 – Partidul S.O.S. România și locul 12 – Partidul Diaspora Unită”, scrie News.ro.

„Ordinea de înscriere a candidților independenți pe buletinele de vot este următoarea: locul 13 – Paula-Marinela Pîrvănescu, locul 14 – Vlad-Dan Gheorghe, locul 15 – Nicolae Bogdănel Ștefănuță și locul 16 – Dumitru Silvestru Șoșoacă”, mai arată News.ro.

În sectorul 1, lupta în pentru primărie intră și  fostul primar, Dan Tudorache, care și-a depus candidatura la Biroul Electoral Central pentru un nou mandat de primar.

„El candidează independent, fiind susținut de către Partidul România Puternică”, scrie Newstandard.

„Promit că voi scoate sectorul 1 din mizeria și gunoaiele în care se sufocă sute de mii de români. Promit că voi deratiza întreaga suprafață a sectorului și îmi asum responsabilitatea de a anula toate deciziile halucinante luate de gruparea Clotilde în ultimii ani! (…) Sunt candidat independent, susținut în primul rând de către Partidul România Puternică. Sper ca lângă noi să mai vină și alte partide”, a declarat fostul primar, Dan Tudorache, mai arată Newstandard.

Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, și-a depus, luni, candidatura pentru un nou mandat, din partea Alianței Timișoara Unită.

„Tocmai am depus candidatura Alianței Timișoara Unită pentru mine ca primar, pentru un nou mandat de primar, și pentru lista noastră de Consiliu Local, alianță formată din USR, PMP, Forța Dreptei și UDMR. Am depus aceste candidaturi cu multă încredere în ceea ce am realizat în ultimii patru ani și și mai multă încredere în echipa cu care candidăm la aceste alegeri. Împreună cu mii de susținători ale căror semnături am depus astăzi vom ține Timișoara pe un drum european, un drum de modernizare și pe un drum de corectitudine și de respectare a regulilor.  Această candidatură a mea și anul acesta va fi însoțită de tot felul de contestații pe baza unor teorii legale absurde. Clar este la fel ca în 2020, eu, ca cetățean UE, am dreptul să candidez aici în Timișoara, este o mare onoare și bucurie pentru mine și mă bucur că toți timișorenii vor avea ocazia în 9 iunie să își exprime dreptul de vot pentru această opțiune. Orice fel de contestații care vor veni în următoarele zile, scopul acestor contestații este să arunce o umbră de ilegitimitate asupra candidaturii mele, asupra candidaturii noastre, dar avem încredere în timișoreni că știu să discearnă aceste încercări și că vor decide cu înțelepciune și curaj să mergem împreună înainte”, a declarat Fritz, precizând că deține o carte de rezidență pe 10 ani, în România, unde apare și domiciliul său din Timișoara, scrie News.ro.

Newstandard scrie că la Judecătoria Timișoara a fost deja contestată candidatura primarului Dominic Fritz.

„Avertizorul de integritate Mirela Toc a contestat candidatura lui Dominic Fritz la primăria Timișoara, pe motiv că nu are domiciliul în oraș și nu are cetățenie română”, scrie Newstadard.

„În motivarea documentul, se precizează că, într-adevăr Constituția României prevede dreptul cetățenilor europeni de a candida în alegeri, dar legea electorală trebuie să fie egală pentru toți. Aceasta prevede obligativitatea ca cel care intenționează să candideze trebuie să aibă domiciliul în cadrul acelei unități administrative”, notează Newstandard.

Pe ordinea de zi a Camerei Deputaților se află un proiect de Lege care prevede ca primari, viceprimari, consilieri locali și județeni, respectiv președinți și vicepreședinți de consilii județene să aibă mandate de 5 ani. Pentru acest proiect Camera Deputaților este for decizional.

„Dacă proiectul de lege inițiat de UDMR va fi adoptat de parlament, se va aplica mandatelor aleșilor locali după alegerile din acest an. Cseke Attila a mai argumentat că finanțările europene sunt făcute pe perioade de 7 ani, iar noua propunere a UDMR ar corela acest ciclu mai lung, de 7 ani, cu mandatele aleșilor locali, potrivit site-ului udmr.ro.”, scrie România liberă. 

„Turcia a decis să sprijine candidatura prim-ministrului olandez în exercițiu, Mark Rutte, la funcția de secretar general al NATO, a transmis luni agenția olandeză de presă ANP, citând diplomați de la NATO”, scrie Reuters, citată de Agerpres, notează Adevărul.

„Turcia era unul din cele patru state membre ale Alianței care nu își anunțaseră încă sprijinul pentru Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg. SUA, Marea Britanie, Franța și Germania au anunțat deja că îl susțin pe Rutte”, menționează Reuters, mai scrie Adevărul.

Președintele Erdogan a declarat că speră că următorul secretar general al NATO va acorda prioritate preocupărilor legate de terorism ale Turciei.

„I-am spus că, în conformitate cu spiritul Alianței, nicio organizație teroristă, în special PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) și asociații săi, nu trebuie tolerată”, a declarat, în fața jurnaliștilor, șeful statului turc, în prezența lui Rutte, mai arată Adevărul.

În SUA, în mai multe universități au avut loc proteste pro-palestiniene.

„Protestele pro-palestiniene au continuat și în noaptea de vineri spre sâmbătă, 27 aprilie, în marile universități din Statele Unite ale Americii”, transmite postul de televiziune CNN, scrie Gândul.

„Sute de persoane au fost arestate în această săptămână, după ce mai multe școli au chemat Poliția în urma protestelor. Administratorii universităților se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea legislatorilor pentru a ține în frâu protestele. La «Columbia University», epicentrul demonstrațiilor, Senatul instituției a adoptat o rezoluție pentru a investiga modul în care conducerea universității a gestionat protestele. De asemenea, Poliția de la «Arizona State University» a arestat vineri, 26 aprilie, trei studenți suspectați de încălcarea proprietății «în legătură cu instalarea unei tabere neautorizate», a declarat un purtător de cuvânt al universității”, mai arată Gândul.

Seară liniștită!