Returnarea, de către Rusia, a tezaurului României, pe agenda Parlamentului European

1 mart. 2024
Vizualizari: 264

Începem prin a vă dori o primăvară frumoasă, cu flori multe, cu bucurii și speranță, cu zile însorite! 🌷

Deschidem Revista din acest sfârșit de săptămână cu mișcările de pe scena politică suveranistă din România. Președintele partidului Forța Identității Naționale (FIN), Ilan Laufer, a anunțat, vineri, separarea de Alianța AUR condusă de George Simion, în urma unei decizii luate în unanimitate de membrii formațiunii.

„Partidul Forța Identității Naționale declară oficial separarea de George Simion și de Alianța AUR. De când am intrat în Alianța AUR, președintele AUR exercită presiuni asupra membrilor partidelor din Alianță să se înscrie direct pe platforma AUR și să predea evidența membrilor, subminând astfel autonomia juridică și integritatea partidelor componente. Acest comportament denotă că Alianța AUR a fost concepută în principal pentru transferul ilegal de membrii ai partidelor componente către Partidul AUR, o încercare de eliminare a partidelor suveraniste din Alianță, cu scopul clar de a confisca și distruge din fașă mișcarea naționalistă și suveranistă din România. Protocolul a fost semnat de la bun început doar pentru scopuri mediatice, pentru a evita percepția publică conform căreia președintele AUR este o persoană izolată și nefrecventabilă în peisajul politic”, a scris Ilan Laufer pe Facebook, notează Adevărul.

„George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor, a semnat în luna noiembrie anul trecut protocolul de asociere cu Forța Identității Naționale pentru construirea a ceea ce numea un «pol suveranist autentic», el menționând că drumul spre 50% plus unu, la alegerile din 2024, «este matematică pură»”, mai amintește Adevărul, citând Agerpres.

Cotidianul scrie despre proiectul portofelului digital care a primit vot favorabil în Parlamentul European, fiind adoptat cu 335 de voturi pentru, 190 împotrivă și 31 de abțineri. Proiectul amintit urmează să fie aprobat oficial de Consiliul de Miniștri al UE. Cetățenii se vor  putea identifica și autentifica online, fără a fi necesară prezența fizică.

„Potrivit unui studiu al serviciului de cercetare al Parlamentului European subliniază că, de la pandemie, furnizarea de servicii publice și private a devenit din ce în ce mai digitală. Portofelul digital permit utilizatorilor să stocheze și să conecteze date într-un singur mediu, fără întreruperi, pe telefoanele lor mobile. Comisia arată că această comoditate vine cu prețul pierderii controlului asupra datelor cu caracter personal, în timp ce aceste soluții sunt deconectate de la o identitate fizică verificată, ceea ce face ca frauda și amenințările de securitate cibernetică să fie mai dificil de atenuat”, notează Cotidianul.

Europarlamentarul Cristian Terheș susține că sistemul va fi folosit pentru supraveghere și control în masă.

„Eu am votat pentru amendamentul de respingere a propunerii făcut de grupul ID, amendament ce a fost respins la vot; pentru propunerea ECR de amendare a textului, ce a fost respinsă la vot, astfel că textul a rămas nemodificat;  împotriva adoptării textului final. După publicarea listei de vot vă voi face cunoscut cum s-a votat nominal. Ca și co-raportor în LIBE din partea Grupului ECR m-am opus vehement Identității Digitale Europene, care creează sistemul pentru supravegherea și controlul în masă al populației. Sistemul va fi folosit și pentru tranzacționarea monedei euro digitale. Datorită mie s-a prelungit acest dosar cu circa un an și jumătate. Acum, pe ultima sută de metri, împing în Parlament toate propunerile care cu greu vor trece în următoarea legislatură”, a declarat Terheș, scrie Cotidianul.

Presa mai scrie că pe agenda plenarei din luna martie a Parlamentului European de la Strasbourg figurează un proiect de rezoluție, inițiat de europarlamentarul Eugen Tomac (PMP), privind returnarea de către Rusia a tezaurului României, care se află la Moscova.

„Cred că inițiativa autorităților române și în mod special a BNR de a internaționaliza această problematică trebuie confirmată și prin fapte și demersuri oficiale la nivel european. În această linie se înscrie și demersul pe care l-am asumat la nivelul Parlamentului European. Este un demers în interesul național al României, unde sunt convins că vor veni alături și ceilalți colegi pentru că noi avem nevoie de mesaje de solidaritate, de unitate și de promovarea unor obiective care țin de interesele naționale ale României iar chestiunea tezaurului este un subiect care nu a fost tranșat de mai bine de un secol. Noi am trimis prin țară în timpul Primului Război Mondial la Moscova întregul nostru tezaur atât cele peste 91, 5 tone de aur dar și patrimoniul cultural. Rusia refuză orice fel de dialog pe acest subiect, în mod special când vorbim despre tezaurul BNR. Cred că această problematică nu poate rămâne la nivel bilateral, este important ca pe viitor și UE să se implice alături de noi în acest efort extrem de important. Această moștenire nu trebuie abandonată, trebuie recuperată. Discutăm despre o creanță care are o valoare precisă și un inventar exact”, a declarat. Inițiatorul proiectului, Eugen Tomac, scrie Cotidianul.

Miercuri, purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avut un comentariu dur, în briefingul de presă, la adresa Moldovei și a Președintelui Maia Sandu, criticând inclusiv denunțarea unor acorduri pe care Chișinăul le avea cu CSI, și la care a renunțat. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, de la Jurnal TV, relatează Președintele Moldovei, Maia Sandu, a răspuns Mariei Zaharova.

„Vreau să fie foarte clar, noi nu avem nimic împotriva rușilor, noi avem împotriva tancurilor rusești. Noi nu avem ceva împotriva lor, noi vrem doar ca Federația Rusă, ca și alte state, să respecte Republica Moldova, să respecte alegerea cetățenilor Republicii Moldova. Noi suntem o țară democratică, încă trebuie să mai consolidăm această democrație, dar oamenii decid ce fac, unde merg, cu cine cooperează”, a declarat Președintele Maia Sandu, scrie News.ro.

Întrebată dacă Chișinăul face suficient de mult pentru a se rupe de Federația Rusă, Maia Sandu a precizat: „În primul rând, noi nu ne rupem de Rusia, noi ne rupem de Rusia agresivă. Noi ne dorim să vedem o Rusie pașnică într-un viitor apropiat și democratică și să avem relații bune. Noi ne dorim relații bune cu toate statele. Ca să fie foarte clar, acum ne rupem de Rusia agresivă și este alegerea lor, pentru că s-a ajuns aici”, mai scrie News.ro.

În cel mai recent discurs al său, Vladimir Putin a avertizat Statele Unite și Europa cu un posibil atac nuclear, în cazul în care vor trimite trupe în Ucraina, împotriva armatei ruse, mai arată News.ro.

„Au agreat trimiterea trupelor NATO în Ucraina, dar noi cu toții știm soarta celor care au trimis trupe pe teritoriile noastre. Ei trebuie să înțeleagă că și noi avem arme, sunt conștienți de asta, și noi avem arme care pot viza teritoriile lor. Și acum inventează și sperie toată lumea că totul este real și că există un pericol de conflict nuclear, care înseamnă distrugerea omenirii. Ei cumva nu înțeleg gravitatea situației?”, a spus liderul de la Kremlin, scrie Evenimentul Zilei.

Mircea Geoană a comentat discursul lui Putin și  explicat că NATO nu vede o amenințare iminentă ca Rusia să folosească armele nucleare.

Face parte din arsenalul lor de intimidare și presiune psihologică. Este un discurs care se adâncește în logica intimidării psihologice mai mult decât în intențiile reale. Nu vedem nicio amenințare iminentă ca Rusia să folosească aceste arme. Dar aceste afirmații sunt în sine foarte periculoase, deoarece erodează încrederea. Rusia cunoaște consecințele unui astfel de pas”, a declarat Mircea Geoană, într-un interviu pentru El Pais, mai arată Evenimentul Zilei.

Seară liniștită!

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale
Returnarea, de către Rusia, a tezaurului României, pe agenda Parlamentului European was last modified: martie 1st, 2024 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: