Fostul primar Cătălin Cherecheş va fi extrădat în România

Deschidem Revista din această seară noi informații care vin din Germania în legătură cu judecarea, în Germania, a cazului fostului primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș. Poliția Română anunță că fostul primar din Baia Mare va fi extrădat în România pentru executarea pedepsei cu închisoarea, la o dată care va fi stabilită cu partenerii germani.

„Anunțul vine după ce Tribunalul Regional din Munchen a decis, miercuri, că fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, va fi extrădat în România pentru executarea pedepsei de cinci ani de închisoare pentru luare de mită”, scrie News.ro.

„Judecătorii Tribunalului Regional din Munchen au decis, miercuri, că fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, va fi extrădat în România pentru executarea pedepsei. Fostul primar Cătălin Cherecheș va rămâne în arest, în Germania, până la transferul său în România. (…) Judecătorii din Munchen nu au luat în considerare condițiile de detenție, care îl așteaptă pe Cătălin Cherecheș în România – acesta fiind unul dintre motivele invocate de avocații săi pentru evitarea extrădării”, scrie News.ro, citând Europa liberă.

Candidatura Președintelui Iohannis la funcția de secretar general al NATO este comentată de Frankfurter Allgemeine Zeitung. Publicația germană spune că fostul premier al Olandei era favorit, până la anunțarea candidaturii Președintelui Iohannis, și vorbește despre antipatiile create de Mark Rutte în Ungaria, Bulgaria, România și Turcia, care alimentează acum șansele Președintelui român. Ar mai fi de amintit, în afara relatărilor cotidianului german, articolele din presa de la București, extrem de favorabile candidaturii și demersului președintelui român, unic în peisajul diplomației române din ultimii 30 de ani.

„Până acum, șeful guvernului olandez Mark Rutte era considerat favorit pentru postul de secretar general al NATO, dar acum candidează și președintele României, Klaus Johannis. Nu are nicio șansă, dar candidatura amână o decizie”, arată un articol publicat, miercuri, de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), scrie News.ro.

„La Bruxelles se consideră că, după ce Statele Unite, Germania, Franța și Marea Britanie l-au susținut deja, în urmă cu trei săptămâni, pe actualul premier olandez Mark Rutte, Johannis nu are ‘nicio șansă’. Românul își lansase candidatura în același timp pe plan intern, dar diplomații sperau că și-o va retrage rapid. Două treimi din cele 32 de state membre și-au semnalat sprijinul pentru Rutte. Johannis, în schimb, poate face curte țărilor de pe flancul estic, care nu s-au angajat încă și care doresc un candidat din rândurile lor”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, într-un articol semnat de corespondenții săi de la Bruxelles și de la Viena, notează News.ro.

„Rutte nu este nepopular doar în Bulgaria, ci și în Ungaria și Turcia, menționează FAZ. Săptămâna trecută, guvernul ungar și-a făcut publică opoziția față de politicianul liberal olandez, care este cunoscută de ceva timp pe plan intern. Nici în Bulgaria și România, opoziția Olandei la cererea celor două țări de aderare la spațiul Schengen nu a fost uitată. În Bulgaria, de exemplu, a fost considerat scandalos faptul că Olanda, dintre toate țările, cu puternica sa mafie a drogurilor, a acuzat statul balcanic de lipsă de succes în lupta împotriva crimei organizate. Recent, fostul președinte român Traian Băsescu și-a susținut în mod ostentativ succesorul, spunând că este foarte important să-l împiedice pe Rutte să devină secretar general al Alianței.(…) Starea de spirit este similară în Bulgaria și Turcia, menționează FAZ”, mai scrie News.ro.

„În NATO, Rutte este în continuare favorit pentru postul de secretar general, dar mutarea lui Iohannis nu îi face ușoară candidatura. Postul de secretar general al NATO va deveni vacant la 1 octombrie, când contractul lui Jens Stoltenberg se va încheia, după zece ani de mandat. Succesorul nu poate fi decis decât prin consens. Washingtonul face presiuni pentru o decizie înainte de alegerile europene din iunie și înainte de reuniunea aniversară a alianței, care va avea loc la Washington în iulie. Cu toate acestea, situația este acum atât de încurcată, încât acest lucru pare greu de imaginat”, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung, arată News.ro.

„Doi europarlamentari liberali reușesc să stăvilească invazia cerealelor ucrainene”, titrează Newstandard.

„Exportul fără taxe vamale al grânelor ucrainene în Uniunea Europeană a fost prelungit cu încă un an, prin votul Parlamentului European. Doi europarlamentari liberali au reușit să stăvilească un pic dezastrul. Dan Motreanu și Daniel Buda au propus un amendament prin care să se impună, totuși, taxe vamale la cantitățile care le depășesc pe cele de dinainte de război. Marea problemă a fermierilor europeni rămâne cea a concurenței neloiale cu produsele agricole din Ucraina, care au costuri de producție mai mici. Fermierilor ucraineni nu li se impun condiții de calitate și nici restricții la anumite pesticide”, scrie Newstandard.

Ucraina a efectuat atacuri aeriene de amploare în mai multe regiuni de frontieră rusești.

„Forțele armate ucrainene au atacat clădirea FSB din Belgorod cu ajutorul unui UAV, raportează serviciile operaționale”, a precizat agenția rusă de presă TASS, adăugând că nu au existat victime, scrie România liberă.

„Regiunea se află la granița cu Ucraina, lângă Harkov. Potrivit mai multor rapoarte, încă neconfirmate, zeci drone ucrainene au atacat obiective militare ruse peste graniță. Aceaste atacuri urmează unei ofensive similare cu drone ieri, care a avut loc chiar înainte ca grupuri paramilitare, presupus a fi formate din partizani ruși cu sediul în Ucraina, să efectueze atacuri în Belgorod și Kursk. Armata rusă a confirmat incursiunea, pe care a atribuit-o Ucrainei, și a declarat că a ucis aproximativ 234 de luptători”, mai notează România liberă.

„Conform ultimelor informații, 12 adulți și doi copii au murit la Belgorod”, a indicat Ministerul rus pentru Situații de Urgență pe Telegram, adăugând că „108 persoane, între care 15 copii, au fost rănite”, mai scrie România liberă.

Presa mai scrie despre decesul patriarhului Bulgariei în urma unor unei lungi suferințe cauzate de afecțiuni pulmonare.

„Biserica Ortodoxă Bulgară a anunțat miercuri seară decesul patriarhului Neofit, la vârsta de 78 de ani, în urma unei îndelungate suferințe”, transmit agențiile AFP și DPA, scrie Agerpres.

„Carismaticul demnitar religios, cu statura sa impunătoare și barba albă, i-a succedat în februarie 2013 părintelui său spiritual Maxim, care a murit cu câteva luni înainte, la vârsta de 98 de ani, după ce a oficiat timp de peste 40 de ani. La scurt timp după invazia rusă în Ucraina, în 2022, patriarhul Neofit a cerut credincioșilor să se «roage pentru încetarea imediată a războiului», situându-se în mod deschis de partea Kievului, chiar dacă Biserica Ortodoxă Bulgară are reputația de a fi apropiată de Moscova”, notează AFP, mai scrie Agerpres.

Seară liniștită!