„Drumul”. Interviu cu prof. univ. dr. Cristina Rotaru-Radu, judecător și directorul Institutului Național al Magistraturii

16 feb. 2022
Vizualizari: 5145
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Viața e doar un lung șir de alegeri și încercări. E un drum îngust între două culmi pe care poți merge doar înainte. Acolo, pe o potecă îngustă, vei înțelege că nu ai cale de întors. Ești singur, cu propriile tale decizii, care te pot scoate la capătul drumului sau te pot arunca în neant. Oricât de multe sfaturi ai primit și oricât de mult ai exersat înainte, acest drum e diferit de la zi la zi, de la oră la oră. Obstacolele vor fi acolo unde te aștepți mai puțin.

La capătul drumului nu te așteaptă laurii victoriei, ci doar un alt drum. Mult mai greu. Fiecare zi îți va aduce o nouă încercare. Drumul acesta, de-l vei duce la capăt ori nu, îți va schimba oricum viața.

Vei înțelege că sus ajung doar cei care au curaj și voință. Cei care vor și știu a lupta în primul rând cu ei înșiși. Despre drumuri și încercările care construiesc caractere am vorbit cu Cristina Rotaru-Radu, directorul Institutului Național al Magistraturii.


Legal Point: Care este relația cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii?

Cristina Rotaru-Radu: Traversăm o perioadă grea pentru sistemul judiciar, poate cea mai dificilă de după 1989, și când spun aceasta mă refer, evident, la contextul intern, dar trebuie evidențiat că nici la nivel european apele nu sunt foarte liniștite. Se observă în ultima vreme o încercare de repoziționare a autorităților judiciare în raport cu alte puteri în multe din statele europene, iar aceste reașezări sunt de natură diferită de la un stat la altul. Sarcina Consiliului Superior al Magistraturii în această perioadă este una foarte dificilă, și, așa cum se poate observa și din exterior, agenda acestuia este foarte încărcată. Cu toate acestea, există o preocupare constantă a membrilor Consiliului pentru modul în care sunt pregătiți viitorii magistrați.

Mulți dintre ei sunt prezenți la evenimentele importante ale Institutului (deschiderea noului an, absolvirea, repartizarea posturilor), aspect important pentru auditori, care simt că sunt ascultați și sprijiniți. Relația cu membrii Consiliului a fost foarte bună în acest an care a trecut și sunt toate premisele să fie foarte bună și în continuare.

Legal Point: Există o bibliografie pentru examenul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și în magistratură?

Cristina Rotaru-Radu: Aceasta este una dintre problemele aflate de multă vreme în discuție în legătură cu examenul de admitere la INM și în magistratură. Nu există o bibliografie indicată de INM pentru pregătirea examenului. Și aceasta pentru că nu ar fi potrivit ca Institutul să aleagă câteva lucrări pe care să le declare ca fiind cele mai indicate pentru studiu, pentru că aceasta nu ar însemna doar o indicație privind calitatea acestora, ci ar putea conduce și la o concurență neloială, deoarece vânzările ar fi mult mai mari pentru lucrările acestea comparativ cu altele. Nu înseamnă că studenții sau absolvenții nu se îndreaptă predilect către anumite lucrări, că nu își aleg anumiți autori, și aceasta fie pentru că în facultate au studiat după respectivele manuale, fie pentru că le consideră ca fiind cele mai bune pentru pregătirea lor.

S-a discutat la un moment dat despre elaborarea unui manual pentru fiecare dintre materiile de concurs, la întocmirea cărora să participe profesori de la mai multe facultăți de drept, dar un asemenea proiect nu s-a materializat și sunt foarte puține șanse să se realizeze, dată fiind mobilitatea legislativă din ultima vreme, care nu ar permite reactualizarea la timp a lucrării, ca să nu mai vorbim că și aici s-ar naște întrebările cine anume îi va selecta pe autori și cât de largă ar trebui să fie participarea, astfel încât aceste lucrări să fie reprezentative pentru învățământul juridic românesc.

„… îi regăsesc pe auditori la fel de tineri, de inteligenți ca atunci când eu am fost auditor, mai pragmatici, mult mai orientați decât eram noi în raport de viitoarea carieră, mult mai exigenți față de cei care se ocupă de pregătirea lor și mult mai conștienți de faptul că sunt bine pregătiți”.

Legal Point: Cum erau auditorii de justiție când ați terminat dumneavoastră INM-ul și cum îi regăsiți după un an de când sunteți la conducerea INM?

Cristina Rotaru-Radu: În perioada în care am urmat eu cursurile INM, instituția era la începuturi și funcționa după alte reguli decât acum. Mergeam doar două zile pe săptămână la INM, iar restul le petreceam la instanța sau la unitatea de parchet unde eram angajați. La Institut, activitatea avea un caracter mai puțin practic decât acum, așa încât aș putea spune că un rol determinant în formare în acea perioadă îl avea activitatea de la instanțe sau parchete. De altfel, urmarea cursurilor INM era facultativă, am avut colegi care au optat doar pentru activitatea la instanță.

A fost o perioadă foarte frumoasă, la INM ne întâlneam cu foștii colegi de facultate și îi cunoșteam pe colegii de generație proveniți de la alte facultăți. Nu exista competiție între noi pentru că notele nu determinau ocuparea posturilor, noi fiind deja angajați la instanțe sau parchete. Ca atare, eram preocupați doar de faptul ca notele pe care le luam să fie unele onorabile pentru funcția pe care o ocupam. La instanță ne uitam cu foarte mult respect la colegii cu mai multă experiență, chiar dacă erau cu doar doi-trei ani mai mari ca noi. Eu am avut norocul să lucrez într-un colectiv extraordinar, la Judecătoria Sectorului 5, unde am avut foarte multe de învățat din punct de vedere profesional, unde, ca debutant, m-am simțit ocrotită, încurajată, apreciată, unde am legat prietenii pe viață. Conducerea instanței se preocupa foarte mult de pregătirea noastră, iar colegii de birou, fără să aibă vreo însărcinare în acest sens, răspundeau tuturor întrebărilor noastre, ne verificau motivările, dezbăteau cu noi dosarele interesante.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Acum realizez că modul în care am fost tratați a contribuit foarte mult la clădirea încrederii în noi, ca profesioniști. Nu îmi amintesc ca vreunul dintre noi să fi fost stresat în primul an de faptul că intră în sala de judecată și că trebuie să conducă ședința, și asta probabil pentru că primisem asigurări de la colegii noștri că ne descurcăm foarte bine. Dacă mă întrebați cum îi regăsesc azi pe auditori, răspunsul nu va fi probabil cel la care vă așteptați, deoarece, fiind din 2004 formator la INM, am avut ocazia să mă întâlnesc cu toate generațiile de auditori din această perioadă, cu excepția celei din 2015, când nu am desfășurat activități la Institut.

Ca să răspund totuși la întrebare, îi regăsesc pe auditori la fel de tineri, de inteligenți ca atunci când eu am fost auditor, mai pragmatici, mult mai orientați decât eram noi în raport de viitoarea carieră, mult mai exigenți față de cei care se ocupă de pregătirea lor și mult mai conștienți de faptul că sunt bine pregătiți.

„Tehnologia poate însă influența activitatea și în sens negativ. Este foarte mare tentația de a prelua prin metoda copy-paste fragmente din alte acte, uneori de a prelua integral motivări în cauze asemănătoare, motiv pentru care hotărârile judecătorești au devenit foarte stufoase, fără a însemna că au devenit mai consistente”.

Legal Point: Cum influențează tehnologia viața și activitatea unui judecător?

Cristina Rotaru-Radu: O influențează în bine uneori, pentru că lucrările pe care le redactăm pot arăta mult mai bine, nu mai este ca pe vremea când se utilizau mașini de scris și când, dacă dactilografa greșea o literă, trebuia să utilizezi pasta corectoare sau, de cele mai multe ori, să rescrii întreaga pagină. Nici vorbă să mai reformulezi unele pasaje sau să le îmbunătățești.

Tehnologia poate însă influența activitatea și în sens negativ. Este foarte mare tentația de a prelua prin metoda copy-paste fragmente din alte acte, uneori de a prelua integral motivări în cauze asemănătoare, motiv pentru care hotărârile judecătorești au devenit foarte stufoase, fără a însemna că au devenit mai consistente.

Se observă că lipsa de exercițiu, mai ales în cazul generațiilor mai tinere, creează unora multe probleme la capitolul putere de sinteză.

Legal Point: Am regăsit în interiorul instanțelor o breșă, o diferențiere între judecătorii care au terminat INM și cei care au devenit judecători pe bază de vechime sau când Institutul nu exista. Există în continuare?

Cristina Rotaru-Radu: Cred că există o tendință a celor care termină INM, în primii ani de carieră, să considere că absolvirea Institutului e o garanție a calității și că cei care nu au urmat aceste cursuri nu au o pregătire la fel de bună ca a lor. Eu nu cred în aceste diferențieri, există profesioniști foarte buni în toate generațiile.

Cei care termină Institutul intră în profesie cu mult mai multe cunoștințe practice decât cei care își începeau cariera acum 25-30 de ani. Dar aceasta nu este o garanție că vor fi mai buni profesioniști decât cei care au acum o mare experiență. De altfel, dacă stați de vorbă cu cei care au absolvit Institutul acum 10-15 ani, o să constatați că povestesc astăzi amuzați de percepția pe care o aveau cu privire la ceilalți colegi atunci când au ajuns în instanțe. Unii recunosc faptul că îi priveau pe cei cu mai multă experiență cu neîncredere la început, considerându-i mai puțin bine pregătiți decât erau ei, dar cu timpul s-au simțit rușinați, în primul rând, pentru că au constatat că și acești colegi sunt foarte bine pregătiți și, în al doilea rând, pentru că au realizat că această profesie nu înseamnă un cumul de cunoștințe juridice.

Legal Point: Care apreciați că este rolul INM-ului în interiorul sistemului de învățământ juridic românesc?

Cristina Rotaru-Radu: Eu cred că pentru toate facultățile de științe juridice INM-ul este un reper. De altfel, un număr mare de absolvenți admiși la INM certifică informal calitatea respectivei facultăți. Uneori, fără a-și propune, Institutul marchează anumite tendințe în învățământul juridic.

Spre exemplu, adoptarea testului grilă ca modalitate de examinare la concursul de admitere în Institut a determinat facultățile să își adapteze examenele astfel încât studenții să aibă exercițiul rezolvării testelor-grilă.

Legal Point: Aveți un model de institut la nivel internațional pe care îl apreciați și ale cărui practici și activități le-ați dori asimilate?

Cristina Rotaru-Radu: Școala Națională de Magistratură din Franța a servit drept model atunci când a fost creat INM-ul, iar formula actuală de desfășurare a activității seamănă foarte mult cu cea a Școlii Judiciare din Spania.

Apreciez activitatea multor școli de magistratură din Europa, dar noi nu mai suntem în situația în care să preluăm un model. În primul rând, pentru că INM-ul reprezintă un model de școală în Europa, în sensul că activitatea noastră este foarte apreciată de alte școli de magistratură, în al doilea rând, pentru că nu sunt adepta preluării integrale a unui model din exterior nici atunci când este vorba de construcții instituționale, nici atunci când este vorba de instituții juridice.

Cred că marea problemă a legislației noastre este aceea că a preluat, printr-o simplă traducere, instituții din diferite sisteme de drept, deși uneori existau la noi sub o altă denumire sau erau nepotrivite pentru societatea noastră. Nu cred, spre exemplu, în argumentul că durata de pregătire în INM trebuie să fie de 4 ani pentru că așa este în Olanda sau Germania (de altfel, în Germania nici nu există o școală de magistratură). Fiecare țară are realitățile ei istorice, economice, culturale, iar instituțiile pe care le construim trebuie să fie adaptate acestor realități. Nicio instituție nu își desfășoară activitatea izolat, ca atare, ea trebuie văzută într-un context instituțional și construită astfel încât să servească pe cât se poate de bine scopului pentru care a fost gândită. Nu vreau să spun cu aceasta că nu este utilă colaborarea și schimbul de experiență între școlile de magistratură sau că nu ne inspirăm din alte părți pentru dezvoltarea unor proiecte. Doresc doar să subliniez că totdeauna trebuie să adaptăm ceea ce preluăm, astfel încât să fie adecvat sistemului nostru judiciar și perioadei pe care o traversăm.

„Cred că marea problemă a legislației noastre este aceea că a preluat, printr-o simplă traducere, instituții din diferite sisteme de drept, deși uneori existau la noi sub o altă denumire sau erau nepotrivite pentru societatea noastră”.

* Este extras din Revista Legal Point nr. 1/2018.

„Drumul”. Interviu cu prof. univ. dr. Cristina Rotaru-Radu, judecător și directorul Institutului Național al Magistraturii was last modified: februarie 16th, 2022 by Cristina Rotaru-Radu

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice