Infracţiuni de trafic de migranţi şi spălarea banilor. Critici cu privire la modalitatea în care instanţele din România au înţeles să deducă din pedeapsa aplicată „creditului de reducere” acordat de autorităţile străine

• Legea nr. 656/2002: art. 29 alin. (1) lit. b)
• NCP: art. 263 alin. (1) şi (2) lit. a)
• NCP: art. 5
• NCP: art. 66 lit. g)
• NCP: art. 93 alin. (2) lit. a)-d)
• NCPP: art. 275 alin. (2) și (6)
• NCPP: art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b)
• NCPP: art. 598 alin. (1) lit. c)

Prin sentința penală nr. 70 din data de 14 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca nefondată, contestația la executare formulată de persoana condamnată A. împotriva executării sentinței penale 44/28.06.2022 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul penal nr. x/2022

In baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a obligat persoana condamnată să plătească în favoarea statului suma de 300 RON cheltuieli judiciare.

In baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 156 RON, va rămâne în sarcina statului și va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că la Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, a fost înregistrat dosarul nr. x/2022, prin care persoana condamnată A. a solicitat să îi fie dedusă din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penala 2021- 6431 SG pronunțată de Tribunalul Corecțional Lille la 23.11.2021 „creditul de reducere” acordat de autoritățile franceze.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 66 din 25 ianuarie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Contestația la executare este un procedeu jurisdicțional prin intermediul căruia se soluționează exclusiv incidente prevăzute limitativ de lege, ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive, cu scopul de a se asigura legalitatea executării hotărârilor judecătorești, fără a se putea, însă, modifica soluția pronunțată, care se bucură de autoritate de lucru judecat.

Regimul juridic al contestației la executare este acela al unui mijloc procesual prin care se asigură punerea în executare și executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal și drept procesual penal care se referă exclusiv la executarea unei condamnări penale.

Astfel, potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., invocat ca temei al contestației la executare dedusă judecății, contra executării unei hotărâri penale definitive se poate face contestație „când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută sau vreo împiedicare la executare”.

Cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., invocat de contestatorul condamnat, reglementează două posibile incidente ce pot interveni fie la momentul punerii în executare a hotărârii judecătorești, fie pe parcursul executării sancțiunii penale – când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

Cu titlu de exemplu, în jurisprudența națională au fost calificate ca nelămuriri ce pot forma obiectul contestației la executare: omisiunile de indicare, în cazul dispoziției de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, a organului care va exercita supravegherea sau a obligațiilor prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. a)-d) din C. pen. înlocuirea entităților în cadrul cărora persoana condamnată cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere va presta munca neremunerată în folosul comunității; indicarea greșită a funcției/ocupației interzise prin aplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 66 lit. g) din C. pen. în dispozitivul hotărârii definitive, în condițiile în care funcția indicată era diferita față de cea menționată în rechizitoriu și în considerentele sentinței de condamnare.

Referitor la împiedicarea la executare, în jurisprudența națională au fost calificate ca astfel de situații: omisiunea instanței de a dispune arestarea persoanei extrădate în vederea predării, întrucât absența dispoziției de arestare împiedică executarea dispoziției de admitere a cererii de extrădare; existența unui caz suplimentar de amânare a predării ivit ulterior rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în procedura specială a executării mandatului european de arestare; omisiunea anulării mandatului de executare a pedepsei închisorii pentru una dintre pedepsele aplicate printr-o hotărâre definitivă anterioară în urma contopirii mai multor pedepse; schimbarea numelui persoanei condamnate anterior punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei.

înalta Curte constată că prin sentința penală nr. 44/28.06.2022 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. x/2022, a fost admisă sesizarea formulată de procurorul din cadrul Parchetul de pe lângă Curtea de apel Alba Iulia, privind cererea de recunoaștere a unei hotărâri de condamnare ce-1 vizează pe condamnatul A. și, în baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost recunoscută sentința penală pronunțată la data de 23.11.2021 de Tribunalul Judiciar Lille – Camera Corecțională Jurisdicția Inter-Regională Specializată prin care A. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ajutor la șederea ilegală a străinilor în Franța sau pe teritoriul unui stat semnatar al Convenției Schengen, cu circumstanța că faptele au fost săvârșite în grup infracțional organizat, fapte prevăzute de art. 1. 622-5 pct. 1, art. 1. 622-lal. 1, alin. (2), alin. (3) C.E.S.E.D.A. (Codul străinilor) și art. 132-71 C. pen. francez și pedepsite de art. 1. 622-5, art. 1. 622-6, art. art. 1. 622-7, art. 1. 622-3 C.E.S.E.D.A. (Codul străinilor) și a infracțiunii de spălarea produsului infracțiunii, cu circumstanța că faptele au fost săvârșite în grup infracțional organizat, fapte prevăzute de art. 324-2, pct. 2, art. 324-1 alin. (2), art. 324-1-1, art. 132-71 C. pen. francez și pedepsite de art. 324-2 alin. (1), art. 324-3, art. 324-7 și art. 324-8 C. pen. francez.

S-a constatat că infracțiunile pentru care persoana solicitată a fost condamnată prin hotărârea recunoscută corespund infracțiunilor de trafic de migranți, prevăzută în art. 263 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen. și spălarea banilor, prevăzută în art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 C. pen.

S-a dispus executarea într-un penitenciar din România a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin hotărârea recunoscută.

S-a constatat că din pedeapsa aplicată prin hotărârea recunoscută persoana solicitată mai are de executat un rest de 1 an, 7 luni și 2 zile închisoare și s-a scăzut din durata pedepsei perioada în care persoana solicitată a fost reținută și arestată la domiciliu, din data de 16.12.2021 și până la data de 21.01.2022 și perioada executată în baza mandatatului de executare al pedepsei închisorii nr. 6/2022 din 21.01.2022 emis în baza sentinței penale nr. 6/2022 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, de la 21.01.2022 până la 26.02.2022 inclusiv.

Sentința a rămas definitivă prin decizia penala 151/A/16.08.2022 a înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin contestația la executare formulată, contestatorul aduce critici cu privire la modalitatea în care instanțele din România au înțeles să deducă din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată de autoritățile judiciare din Franța, din care contestatorul condamnat a executat un număr de 477 zile, a „creditului de reducere” acordat de autoritățile franceze. Astfel, instanța de fond a arătat că din adresa emisă la data de 22 septembrie 2022 de Tribunalul Judiciar Lille rezidă că persoana condamnată nu a beneficiat în Franța de credit de reducere a pedepsei, reducere suplimentară a pedepsei sau reducere excepțională a pedepsei.

în deplin acord cu instanța de fond, înalta Curte constată că aceste critici sunt nefondate, din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultând că persoana condamnată nu a beneficiat, în executarea pedepsei pronunțată de autoritățile judiciare din Franța de vreo reducere a pedepsei urmare a executării, pe teritoriul francez,a unei părți din pedeapsă.

Astfel, contestatorul, imediat după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pronunțată de autoritățile judiciare franceze, a fost transferat, în vederea executării pedepsei, într-un penitenciar din România cu mențiunea că, cele 477 zile reprezintă arest preventiv și nu executarea pedepsei.

De asemenea, așa cum instanța de fond în mod corect a reținut, înalta Curte constată că în privința perioadei reprezentând, potrivit legislației franceze, „credit de reducere a pedepsei”, aceasta reprezintă un beneficiu condiționat acordat, în timpul executării unei pedepse definitive la închisoare, fiind vorba de un credit de reducere a pedepsei de 3 luni pentru primul an și de 2 luni pentru fiecare an suplimentar. Potrivit datelor comunicate de autoritățile franceze, acest credit poate fi retras în cazul unui comportament necorespunzător în timpul detenției.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 70 din data de 14 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosarul nr. x/2022.

Reținând culpa sa procesuală în ceea ce privește declanșarea netemeinică a noului cadru procesual, în temeiul art. 275 alin. (2) și (6) din C. proc. pen., va obliga condamnatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.