87 views
Dacă duminică seară ne aşteptam la un eşec pe tema comasării alegerilor, acum, pe surse, vin noi informaţii potrivit cărora membrii coaliţiei PSD-PNL ar putea ajunge totuşi la o înţelegere.
„Conducerea PNL și cea a PSD urmează să aibă miercuri o nouă discuție privind comasarea, ultimul scenariu negociat și pentru care se va lua o decizie fiind cel de organizare în comun a alegerilor europarlamentare cu cele locale, dar și o listă comună pentru Parlamentul European”, susțin sursele Adevărul.
„O primă discuție a fost duminică, între președinții celor două partide. Potrivit informațiilor Adevărul, s-a discutat doar pentru aducerea localelor odată cu europarlamentarele, pe 9 iunie, iar lista comună PSD-PNL ar urma să fie negociată în perioada următoare. De altfel, liberalii pregătesc un Birou Politic Național pentru miercuri, în care să valideze atât comasarea, dar și lista comună pentru Parlamentul European. Liberalilor le-a fost transmisă în ședința celor aflați în conducerea grupului parlamentar de la Cameră, de către secretarul general formațiunii, Lucian Bode, stadiul discuțiilor din Coaliție, potrivit surselor Adevărul. În plan local, vor exista înțelegeri punctuale în ceea ce privește politica de alianțe, adică susținerea unui candidat comun la primării care în prezent nu sunt la PSD sau PNL. Nu va exista o decizie de obligare a colaborării PSD cu PNL, prin hotărâre de sus, la nivel de județe”, mai scrie Adevărul.
„În PSD încă există percepția că liberalii ar trebui să cedeze și să fie de acord cu susținerea unui candidat social-democrat la prezidențiale, pentru că o comasare îi ajută mai ales pe cei din partidul lui Ciucă”, mai notează Adevărul.
Newstandard face o analiză a posibilei înţelegeri care se conturează între PSD-PNL pe tema comasării alegerilor.
„România pare să realizeze o premieră europeană: două partide din grupuri politice diferite ar putea candida pe listă comună la alegerile din 9 iunie pentru Parlamentul European”, scrie Newstandard.
„Cele două mari partide, care fac parte din familii politice diferite (PSD – socialiștii europeni, PNL – popularii europeni), vor candida la europarlamentare pe o listă comună, care ar urma să fie deschisă de candidat PSD. Nu este clar în acest acest moment care va fi ponderea celor două partide pe locurile eligibile. În total, România are 33 de locuri de europarlamentar. Nu s-a stabilit încă nici cine va deschide lista pentru europarlamentare. Un alt principiu asupra căruia s-ar fi convenit duminică este candidatul la prezidențiale: tema nu va mai fi discutată acum, ci după europarlamentare. Decizia finală ar urma să fie luată miercuri, după revenirea liderului PNL, Nicolae Ciucă în țară”, mai arată Newstandard.
Rămâne de văzut ce variantă vor alege miercuri cele două mari partide.
Trecem la o altă temă din presa de azi. Pericolul consumului băuturilor energizante a intrat şi pe agenda Parlamentului român, după ce a fost dezbătut în mai multe forumuri naţionale europene. După o serie de discuţii, şi în Parlamentul nostru a fost aprobat un proiect de lege care interzice vânzarea băuturilor energizante minorilor sub vârsta de 18 ani.
„Acest proiect vizează băuturile care conțin cofeină, taurină sau alte substanțe cu efect energizant. Această decizie vine ca urmare a preocupărilor legate de impactul negativ al consumului acestor băuturi asupra sănătății tinerilor. Legea ar urma să fie supusă votului în următoarele zile, în speranța de a proteja sănătatea și bunăstarea copiilor și adolescenților din România”, scrie România liberă.
Despre mişcările de pe scena politică scrie azi România liberă.
Președintele AUR, George Simion, a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă organizată la Iași, înscrierea în AUR a europarlamentarului Tudor Ciuhodaru și a deputatul de Iași, Marius Ostaficiuc.
„Am venit astăzi la Iași pentru a vă asigura că ne luptăm cu Mihai Chirica și cu mafia PSD-PNL care domină orașul. (…) Îi cer public lui Marius Bodea să formăm împreună o alianță pentru susținerea la Primăria Iași a doctorului Ciuhodaru. Mă aștept la colegii de la USR și la orice altă formațiune să o facă. Îi invit pe toți ieșenii de bună credință care înțeleg că Mihai Chirica trebuie îndepărtat să se alieze, cum o facem și noi, în spatele domnului doctor Tudor Ciuhodaru”, a spus președintele AUR, George Simion, notează România liberă.
Un anunţ vine şi de la Berlin. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat luni într-o reuniune a Uniunii Creştin Democrate (CDU, centru-dreapta) că va candida la un nou mandat.
„Această susţinere a CDU este doar prima etapă a unui proces lung. Următorul pas este Congresul Partidului Popular European (PPE), prevăzut în perioada 6-7 martie, la Bucureşti, în cursul căruia preşedinta CE urmează să fie desemnată în mod oficial «spitzenkandidat» – reprezentanta dreptei europene în alegerile europene din iunie. Aceasta este doar o formalitate, în contextul în care von der Leyen nu are un contracandidat în cadrul PPE. Preşedinta în exerciţiu a Comisiei este «candidata naturală» la propria succesiune, subliniază surse de la Bruxelles”, scrie News.ro.
Dizidenţa Ungariei faţă de UE şi NATO apropie această ţară de…China.
„China s-a oferit să sprijine Ungaria, un partener strategic de lungă durată, în materie de securitate publică, dincolo de relaţiile comerciale şi de investiţii, în timpul unei rare întâlniri între premierul ungar Viktor Orban şi ministrul securităţii publice din China, Wang Xiaohong, aflat într-o vizită la Budapesta, chiar într-un moment în care noi ţări europene bat la uşa NATO pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina”, informează luni Reuters, scrie Cotidianul.
„China speră să aprofundeze legăturile cu Ungaria în materie de aplicare a legii şi de securitate, în contextul în care cele două ţări marchează 75 de ani de relaţii diplomatice, a declarat săptămâna trecută ministrul securităţii publice, Wang Xiaohong, în cadrul întâlnirii cu Orban, potrivit agenţiei oficiale de presă Xinhua. În timpul unei vizite la Budapesta, Wang a declarat că speră ca astfel de eforturi să fie «un nou punct culminant al relaţiilor bilaterale» în domenii precum combaterea terorismului şi a criminalităţii transnaţionale. Acestea ar cuprinde consolidarea capacităţilor de securitate şi de aplicare a legii în cadrul Iniţiativei «Noul Drum al Mătăsii» («Belt and Road Initiative») a preşedintelui Xi Jinping, care urmăreşte să conecteze China de restul lumii prin legături comerciale şi de infrastructură. De asemenea, Wang s-a întâlnit cu ministrul de interne Sandor Pinter şi a semnat documente privind cooperarea în materie de aplicare a legii şi de securitate, a precizat duminică Xinhua, fără a oferi detalii”, arată Cotidianul.
Presa străină scrie azi despre situaţia de pe frontul ucrainean, acolo unde ruşii au obţinut o serie de victorii.
„Rusia și-a propus să obțină victoria în Ucraina până în 2026 și va încerca să facă acest lucru prin implementarea unui proces în trei etape care va forța în cele din urmă fosta republică sovietică să cedeze teritoriul sub control rusesc, potrivit Royal United Services Institute (RUSI)”, scrie Adevărul.
„Perspectiva unor discuții de pace între Kiev și Moscova a fost evocată de mai multe ori de când Putin a lansat invazia la scară largă. Președintele rus a indicat că un acord de pace este încă posibil atunci când a fost intervievat de fostul prezentator al postului Fox News Tucker Carlson într-un interviu amplu, difuzat pe 8 februarie. Kremlinul a specificat câteva condiții care nu sunt negociabile pentru Rusia, inclusiv că Ucraina trebuie să accepte anexarea a patru dintre regiunile sale — Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie— în urma referendumurilor convocate de Putin în septembrie 2022, care au fost considerate ilegale de către comunitatea international”, mai arată Adevărul.
Presa mai scrie că Ucraina reclamă lipsa muniţiei şi a artileriei, precum şi a rachetelor cu rază lungă, care ar putea să restabilească echilibrul militar în zona de conflict.
Premierul danez, Mette Frederiksen, a anunțat, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, că Armata daneză va transfera Ucrainei toată artileria pe care o deține, pentru a ajuta Kievul să facă față agresiunii ruse.
„Nu este doar o chestiune de producţie, întrucât avem arme, avem muniţii, avem apărare antiaeriană pe care noi acum nu avem nevoie să le folosim şi trebuie să le oferim Ucrainei”, a spus șefa Guvernului de la Copenhaga, scrie Gândul.
Seară liniştită!
