380 views
Alianța electorală PSD-PNL a depus vineri, la Biroul Electoral Central, listele candidaților pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie.
„Preşedinţii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, s-au deplasat împreună către BEC, pornind de la noul sediu al alianţei din Şoseaua Kiseleff 57, care a fost, în trecut, sediul USL şi, apoi, al ALDE. Ei au fost însoţiţi de alţi membri ai conducerilor celor două partide şi europarlamentari, printre care social-democraţii Mihai Tudose, Gabriela Firea, Paul Stănescu, Marian Neacşu şi liberalii Rareş Bogdan, Lucian Bode şi Dan Motreanu. Potrivit deciziei BEC, listele cu candidaţii la alegerile europarlamentare trebuie depuse până cel târziu la data de 10 aprilie, ora 23,59. Conform hotărârilor adoptate de BEC, odată cu dosarele candidaţilor, trebuie să fie depuse şi listele de susţinători, cuprinzând cel puţin 200.000 de persoane”, scrie Agerpres.
Consiliul Permanent al UDMR a finalizat, în cadrul ședinței de joi, lista candidaților Uniunii pentru alegerile europarlamentare, aceasta fiind deschisă de europarlamentarii Winkler Iuliu şi Vincze Lorant.
„Aceasta este lista comunităţii noastre, lista maghiarilor din România, pe care fiecare maghiar o poate simţi ca fiind a sa. Pe listă se regăsesc membri din diferitele comunităţi ale noastre din România, membri ai categoriilor de vârstă mai tinere şi mai în etate, femeile sunt puternic reprezentate, iar lista noastră reflectă, de asemenea, şi unitatea maghiară”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit unui comunicat de presă al formațiunii politice, notează Agerpres.
„Pe primele zece locuri din lista propunerilor UDMR pentru Parlamentul European se află: Winkler Gyula, Vincze Loránt-György, Szilágyi Dóra-Emese, Szilágyi Zsolt, Zazula Béla, Faragó Péter, Lőrincz Helga, Szilágyi Róbert-István, Bors Béla, Turos Lóránd”, scrie Agerpres.
PSD a anunțat creșterea salariului minim la 3.700 lei, începând de la 1 iulie 2024.
„Acesta este un pas premergător către implementarea, de la 1 ianuarie 2025, a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, obiectiv asumat de Guvernul condus de Marcel Ciolacu”, scrie Româniatv.net.
„Mecanismul european pe care PSD îl implementează în acest an în România presupune o creștere automată și previzibilă a salariului minim, având ca termen de referință salariul mediu pe economia națională. Creșterea se aplică însă și în sens invers, adică un salariu minim mai mare va conduce și la o creștere a salariului mediu net. Potrivit datelor statistice, salariul mediu net anual din România s-a mărit cu 20%, în 2023, dublu față de inflație și cu cel mai mare ritm din ultimii 10 ani. Veniturile au crescut o dată cu majorarea salariului minim, care a făcut un salt net de 36% anul trecut. Ținând cont că aproape 2 milioane de angajați din România sunt plătiți cu salariul minim, adică circa 30% din forța de muncă activă, creșterea salariului minim determină o creștere a salariului mediu anual”, mai arată Româniatv.net.
La Timișoara, Alin Nica va candida din partea Forţei Drepte pentru un nou mandat în fruntea Consiliului Judeţean (CJ).
„Organizaţia Timiş a Alianţei Dreapta Unită (ADU) a stabilit candidaţii care vor intra în cursa alegerilor din 9 iunie pentru fotoliul de primar al municipiului Timişoara, în persoana actualului edil, Dominic Fritz (USR) şi a actualului lider al administraţiei judeţene, Alin Nica (Forţa Dreptei) pentru un nou mandat în fruntea Consiliului Judeţean (CJ)”, scrie Agerpres.
„Pot să vă anunţ cu încredere că am agreat că vom candida în data de 9 iunie cu domnul Alin Nica, drept candidat pentru preşedinţia Consiliul Judeţean Timiş, din partea Alianţei Dreapta Unită. Am agreat mai departe că vom candida şi pe o listă comună la CJ Timiş – USR, Forţa Dreptei şi PMP – şi am mai agreat ca şi peste tot, în judeţ, să candidăm în formulele cele mai câştigătoare pentru a bate noul partid unic PSD-PNL. Pot exista diferite configuraţii, uneori vom candida doar un singur partid, ca să maximizăm şansele să intrăm în Consiliul Local, dar vom avea o soluţie pentru întreg judeţ”, a declarat, vineri, președintele USR Timiş, primarul Dominic Fritz, într-o conferință de presă, mai arată Agerpres.
Castelul Huniade, singura construcție medievală din Timişoara, va fi consolidată şi valorificată ca monument istoric reprezentativ pentru oraş cu bani din PNRR, dar şi din fonduri atrase de Consiliul Judeţean (CJ) Timiş.
„În completarea celor peste 32 milioane de lei obţinute prin PNRR, Consiliul Judeţean a atras alte 35 milioane de lei prin PNCCRS. Ambele contracte sunt semnate, iar echipa de management al proiectelor din cadrul administraţiei judeţene lucrează la concretizarea unei a treia surse de finanţare prin Programul Intereg VI – A România Ungaria (Ro – HU). De 30 ani s-a încercat reabilitarea Castelului Huniade, însă fără succes. În ultimii patru ani, din ţinta de finanţare de peste un miliard de lei, am reuşit deja să semnăm contracte de peste 67 milioane de lei. Este un record în istoria Consiliul Judeţean Timiş, dovada că mişcăm lucrurile pe direcţia cea bună pentru judeţul Timiş. (…). Scopul final al tuturor acestor demersuri este transformarea Castelului Huniade într-un pol cultural regional, un muzeu contemporan polivalent şi dinamic, dedicat atât conservării şi prezentării colecţiilor, cât şi educării şi dezvoltării culturale a vizitatorilor de toate vârstele”, spune Alin Nica, într-un comunicat de presă, notează Ştirile Transilvaniei.
„Construit în anul 1307 din ordinul regelui Carol Robert d’Anjou, castelul a servit inițial ca reședință regală. Ulterior, între 1441-1456, Iancu de Hunedoara, comite de Timiş, a locuit aici cu familia sa, de unde provine numele de Huniade. În anul 1443, el dispune reconstrucţia edificiului, grav avariat de un cutremur ce a avut loc în acel an. În perioada ocupaţiei otomane (1552-1718), edificiul a servit ca sediu al paşei de Timişoara, transformat ulterior în cazarmă pentru ca destinaţia acestuia să fie aceea de depozit de arsenal. În 1849, clădirea a fost afectată de asediul trupelor ungare, fiind refăcută în 1856 în forma actuală”, mai arată Ştirile Transilvaniei.
Finlanda a anunțat joi prelungirea pe termen nedeterminat a închiderii frontierei cu Rusia.
„Punctele de trecere a frontierei, închise anul trecut în contextul unui număr tot mai mare de sosiri în Finlanda, inclusiv ale unor migranţi din Siria şi Somalia, vor rămâne astfel până la noi ordine, iar pe lista interdicţiilor de trecere se adaugă şi unele porturi. Autorităţile finlandeze, care au acuzat Rusia că foloseşte migraţia ca pe o armă, au comunicat că văd această situaţie «pe termen lung»”, scrie România liberă.
„În februarie, executivul de la Helsinki anunţase că frontiera ruso-finlandeză rămâne închisă până în 14 aprilie. Kremlinul respinge acuzaţiile părţii finlandeze privind facilitarea migraţiei, aminteşte Reuters”, mai notează România liberă.
Seară frumoasă!
