De la 1 iulie, creşte salariul minim

Alianța electorală PSD-PNL a depus vineri, la Biroul Electoral Central, listele candidaților pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie.

„Președinții PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, s-au deplasat împreună către BEC, pornind de la noul sediu al alianței din Șoseaua Kiseleff 57, care a fost, în trecut, sediul USL și, apoi, al ALDE. Ei au fost însoțiți de alți membri ai conducerilor celor două partide și europarlamentari, printre care social-democrații Mihai Tudose, Gabriela Firea, Paul Stănescu, Marian Neacșu și liberalii Rareș Bogdan, Lucian Bode și Dan Motreanu. Potrivit deciziei BEC, listele cu candidații la alegerile europarlamentare trebuie depuse până cel târziu la data de 10 aprilie, ora 23,59. Conform hotărârilor adoptate de BEC, odată cu dosarele candidaților, trebuie să fie depuse și listele de susținători, cuprinzând cel puțin 200.000 de persoane”, scrie Agerpres.

Consiliul Permanent al UDMR a finalizat, în cadrul ședinței de joi, lista candidaților Uniunii pentru alegerile europarlamentare, aceasta fiind deschisă de europarlamentarii Winkler Iuliu și Vincze Lorant.

„Aceasta este lista comunității noastre, lista maghiarilor din România, pe care fiecare maghiar o poate simți ca fiind a sa. Pe listă se regăsesc membri din diferitele comunități ale noastre din România, membri ai categoriilor de vârstă mai tinere și mai în etate, femeile sunt puternic reprezentate, iar lista noastră reflectă, de asemenea, și unitatea maghiară”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit unui comunicat de presă al formațiunii politice, notează Agerpres.

„Pe primele zece locuri din lista propunerilor UDMR pentru Parlamentul European se află: Winkler Gyula, Vincze Loránt-György, Szilágyi Dóra-Emese, Szilágyi Zsolt, Zazula Béla, Faragó Péter, Lőrincz Helga, Szilágyi Róbert-István, Bors Béla, Turos Lóránd”, scrie Agerpres.

PSD a anunțat creșterea salariului minim la 3.700 lei, începând de la 1 iulie 2024.

„Acesta este un pas premergător către implementarea, de la 1 ianuarie 2025, a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, obiectiv asumat de Guvernul condus de Marcel Ciolacu”, scrie Româniatv.net.

„Mecanismul european pe care PSD îl implementează în acest an în România presupune o creștere automată și previzibilă a salariului minim, având ca termen de referință salariul mediu pe economia națională. Creșterea se aplică însă și în sens invers, adică un salariu minim mai mare va conduce și la o creștere a salariului mediu net. Potrivit datelor statistice, salariul mediu net anual din România s-a mărit cu 20%, în 2023, dublu față de inflație și cu cel mai mare ritm din ultimii 10 ani. Veniturile au crescut o dată cu majorarea salariului minim, care a făcut un salt net de 36% anul trecut. Ținând cont că aproape 2 milioane de angajați din România sunt plătiți cu salariul minim, adică circa 30% din forța de muncă activă, creșterea salariului minim determină o creștere a salariului mediu anual”, mai arată Româniatv.net.

La Timișoara, Alin Nica va candida din partea Forței Drepte pentru un nou mandat în fruntea Consiliului Județean (CJ).

„Organizația Timiș a Alianței Dreapta Unită (ADU) a stabilit candidații care vor intra în cursa alegerilor din 9 iunie pentru fotoliul de primar al municipiului Timișoara, în persoana actualului edil, Dominic Fritz (USR) și a actualului lider al administrației județene, Alin Nica (Forța Dreptei) pentru un nou mandat în fruntea Consiliului Județean (CJ)”, scrie Agerpres.

„Pot să vă anunț cu încredere că am agreat că vom candida în data de 9 iunie cu domnul Alin Nica, drept candidat pentru președinția Consiliul Județean Timiș, din partea Alianței Dreapta Unită. Am agreat mai departe că vom candida și pe o listă comună la CJ Timiș – USR, Forța Dreptei și PMP – și am mai agreat ca și peste tot, în județ, să candidăm în formulele cele mai câștigătoare pentru a bate noul partid unic PSD-PNL. Pot exista diferite configurații, uneori vom candida doar un singur partid, ca să maximizăm șansele să intrăm în Consiliul Local, dar vom avea o soluție pentru întreg județ”, a declarat, vineri, președintele USR Timiș, primarul Dominic Fritz, într-o conferință de presă, mai arată Agerpres.

Castelul Huniade, singura construcție medievală din Timișoara, va fi consolidată și valorificată ca monument istoric reprezentativ pentru oraș cu bani din PNRR, dar și din fonduri atrase de Consiliul Județean (CJ) Timiș.

„În completarea celor peste 32 milioane de lei obținute prin PNRR, Consiliul Județean a atras alte 35 milioane de lei prin PNCCRS. Ambele contracte sunt semnate, iar echipa de management al proiectelor din cadrul administrației județene lucrează la concretizarea unei a treia surse de finanțare prin Programul Intereg VI – A România Ungaria (Ro – HU). De 30 ani s-a încercat reabilitarea Castelului Huniade, însă fără succes. În ultimii patru ani, din ținta de finanțare de peste un miliard de lei, am reușit deja să semnăm contracte de peste 67 milioane de lei. Este un record în istoria Consiliul Județean Timiș, dovada că mișcăm lucrurile pe direcția cea bună pentru județul Timiș. (…). Scopul final al tuturor acestor demersuri este transformarea Castelului Huniade într-un pol cultural regional, un muzeu contemporan polivalent și dinamic, dedicat atât conservării și prezentării colecțiilor, cât și educării și dezvoltării culturale a vizitatorilor de toate vârstele”, spune Alin Nica, într-un comunicat de presă, notează Știrile Transilvaniei.

„Construit în anul 1307 din ordinul regelui Carol Robert d’Anjou, castelul a servit inițial ca reședință regală. Ulterior, între 1441-1456, Iancu de Hunedoara, comite de Timiș, a locuit aici cu familia sa, de unde provine numele de Huniade. În anul 1443, el dispune reconstrucția edificiului, grav avariat de un cutremur ce a avut loc în acel an. În perioada ocupației otomane (1552-1718), edificiul a servit ca sediu al pașei de Timișoara, transformat ulterior în cazarmă pentru ca destinația acestuia să fie aceea de depozit de arsenal. În 1849, clădirea a fost afectată de asediul trupelor ungare, fiind refăcută în 1856 în forma actuală”, mai arată Știrile Transilvaniei.

Finlanda a anunțat joi prelungirea pe termen nedeterminat a închiderii frontierei cu Rusia.

„Punctele de trecere a frontierei, închise anul trecut în contextul unui număr tot mai mare de sosiri în Finlanda, inclusiv ale unor migranți din Siria și Somalia, vor rămâne astfel până la noi ordine, iar pe lista interdicțiilor de trecere se adaugă și unele porturi. Autoritățile finlandeze, care au acuzat Rusia că folosește migrația ca pe o armă, au comunicat că văd această situație «pe termen lung»”, scrie România liberă.

„În februarie, executivul de la Helsinki anunțase că frontiera ruso-finlandeză rămâne închisă până în 14 aprilie. Kremlinul respinge acuzațiile părții finlandeze privind facilitarea migrației, amintește Reuters”, mai notează România liberă.

Seară frumoasă!