218 views
Un grup de 86 de europarlamentari – printre care şi Vlad Botoş, Dragoş Tudorache şi Mircea Hava, Alin Mituţa – au semnat o scrisoare, inițiată de Guy Verhofstadt, cerând Guvernelor României, Germaniei, Spaniei, Greciei, Poloniei şi Olandei să sprijine Ucraina cu sisteme de rachete Patriot.
„Joi, 11 aprilie 2024, Parlamentul European a votat cu o largă majoritate, amânarea descărcării de gestiune pentru bugetul pe 2022. Parlamentul a făcut acest lucru ca reacţie la absenţa unei decizii a statelor membre de a livra Ucrainei sisteme de apărare Patriot. Ucraina are nevoie de cel puţin încă şapte astfel de sisteme pentru a contracara noua strategie brutală a Rusiei, care vizează nu doar infrastructura energetică a Ucrainei, ci şi spitale, locuinţe, blocuri de apartamente din oraşe precum Kiev, Harkov, Odesa şi chiar şi Lvov. Temerea nostră este că Putin a decis să urmeze aceeaşi strategie ca în Siria, bombardând masiv centrele urbane şi provocând numeroase victime civile”, se arată în scrisoarea adresată președintelui Consiliului European Charles Michel, Înaltului Reprezentant Josep Borell, cancelarului german Olaf Scholz şi premierilor României, Spaniei, Greciei, Poloniei şi Olandei, scrie HotNews.ro.
„Având în vedere blocajul din Congresul SUA, este responsabilitatea noastră, în special a celor şase state europene care deţin sisteme Patriot, să livreze echipamentul necesar, şi aceasta cât mai repede cu putinţă, astfel încât Ucraina să poată contracara în mod real noua ofensivă devastatoare a Rusiei”, mai afirmă semnatarii scrisorii prezentate pe Verhovstadt pe contul său X, mai arată HotNews.ro.
Biroul Electoral Central a adoptat, marți, o hotărâre care prevede că alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în țară începând cu data de 11 aprilie 2024, nu-şi pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din acest an.
„Potrivit documentului menţionat, în cazul alegătorului cu domiciliul în străinătate care şi-a stabilit reşedinţa în ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, acesta îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. De asemenea, hotărârea prevede că, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, alegătorul cu domiciliul în ţară, care şi-a stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială din ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare”, scrie Agerpres.
Agerpres scrie că a fost promulgată Legea privind reformarea sistemului de asistenţă socială.
„Legea a fost gândită să îmbunătăţească protecţia beneficiarilor, atât în privinţa standardelor pe care furnizorii de servicii sociale trebuie să le îndeplinească, cât şi în privinţa finanţării”, a declarat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu.
„Principalele modificări vizează faptul că niciun serviciu social nu va mai putea funcţiona, nici măcar provizoriu, fără o verificare în teren efectuată de inspectorii sociali, iar furnizorii de servicii sociale vor fi consiliaţi gratuit de reprezentanţii ANPIS, astfel încât să cunoască toate obligaţiile pe care le au potrivit legislaţiei. De asemenea, va fi înfiinţat registrul naţional electronic de evidenţă a persoanelor beneficiare de servicii sociale şi revizuit registrul electronic unic al serviciilor sociale, astfel încât inspectorii care fac verificările din teren vor avea, în timp real, toate datele necesare. Potrivit MMSS, se modifică modalitatea de finanţare a serviciilor sociale pe principiul «finanţarea urmează beneficiarul», iar banul public este cheltuit transparent cu un traseu mai uşor de urmărit, se consolidează rolul inspectorului social şi capacitatea funcţională a Inspecţiei Sociale şi se introduc sancţiuni penale pentru încălcările noii legislaţii, amenzile crescând de cinci ori, respectiv până la 100.000 de lei”, scrie Agerpres.
Cererile de urmărire penală a lui Petre Roman şi Gelu-Voican Voiculescu, în dosarul Mineriadei din iunie 1990, ajung pe masa Procurorului general.
„Potrivit unui comunicat al MJ, Alina Gorghiu i-a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cursul zilei de marţi cererile de urmărire penală primite de la preşedintele României privindu-i pe Petre Roman, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare şi Gelu-Voican Voiculescu, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, pentru faptele ce fac obiectul aceluiaşi dosar”, scrie Cotidianul.
„Este normal să existe un mare interes din partea publicului, să existe o emoţie în societate pentru că în acest dosar penal este vorba despre infracţiuni contra umanităţii. Mineriadele reprezintă o tragedie a istoriei noastre despre care românii însă aşteaptă adevărul iar cererile formulate astăzi reprezintă un semnal că ancheta avansează. Justiţia are obligaţia să clarifice lucrurile şi eu am toată convingerea că o va face”, a declarat ministrul Alina Gorghiu, citată în comunicat, mai scrie Cotidianul.
Cererea lui Radu Mazăre de liberare condiționată a fost respinsă, miercuri, de Judecătoria Sectorului 4, dar decizia magistraților nu este definitivă.
„În baza art. 587 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 59 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. respinge cererea de liberare condiţionată formulată de petentul-condamnat Mazăre Radu Ştefan, în prezent deţinut în Penitenciarul Bucureşti-Jilava, ca neîntemeiată. În temeiul art. 587 alin. (2) din C. proc. pen., fixează termen de reiterare de 9 luni, care va curge de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită”, se arată în minuta instanței, scrie News.ro.
„Decizia Judecătoriei Sectorului 4 nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare. Radu Mazăre are de executat o pedeapsă de 9 ani de închisoare, în urma contopirii a două pedepse definitive primite de fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, una de nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi alta de cinci ani de închisoare, în dosarul Polaris”, mai arată News.ro.
Revolut, banca digitală cu 3,5 milioane de clienți retail în România și peste 40 de milioane de clienți la nivel global, a anunțat astăzi lansarea ofertei sale de refinanțare a creditelor, în premieră globală, pe piața din România
„Clienții pot opta pentru refinanțarea uneia sau mai multor facilități de creditare acordate în lei de către alte bănci din România sau de către Revolut. Pot fi refinanțate atât alte credite de nevoi personale, cât și carduri de credit sau facilități de descoperit de cont (overdraft). În plus, clienții au varianta de a solicita o sumă suplimentară de bani. Ca și în cazul creditului de nevoi personale, valoarea maximă pe care o poate avea un credit de refinanțare acordat de Revolut este de 200.000 lei”, a declarat Cristian Voinea, Senior Product Manager Credite la Revolut, scrie România liberă.
„Rata dobânzii este fixă pe toată perioada de creditare. În funcție de profilul clientului și suma solicitată, dobânda poate varia între 6,99% și 15,99%. Perioada de rambursare este de cel mult 60 de luni. Aprobarea și gestionarea creditului se face 100% online. Se poate refinanța orice tip de credit negarantat acordat de o bancă din România – credit de nevoi personale, card de credit, descoperit de cont (overdraft). Se pot refinanța doar credite acordate în lei”, mai arată România liberă.
Presa mai scrie azi că, la Chișinău, Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv pentru organizarea referendumului în care cetățenii Republicii Moldova urmează să-și exprime opțiunea cu privire la intrarea Republicii Moldova în UE.
„Dacă locuitorii Republicii Moldova se vor pronunța în favoarea aderării, Constituția Republicii Moldova ar urma să fie modificată, astfel încât să includă «integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova» . Referendumul pe acest subiect se va desfășura la data de 20 octombrie 2024. La mijlocul anului 2022, Republica Moldova a devenit stat candidat la integrarea în UE. Negocierile dintre Republica Moldova și UE, pe tema integrării, au început la finalul anului 2023”, scrie România liberă.
Seară liniştită!
