149 views
Dacă ieri scriam despre candidatura la primăria Capitalei a lui Cristian Popescu Piedone şi cum ar putea acesta să adune voturile bucureştenilor nemulţumiţi de actualul primar general, dar şi de amânările coaliţiei, iată că azi Agenţia Naţională de Integritatea anunţă că a fost a constatat un conflict de interese administrativ care îl vizează chiar pe Piedone.
„În exercitarea atribuţiilor de primar, a emis şi a semnat dispoziţia de numire a ginerelui său (afin de gradul I) în calitate de membru al Comisiei pentru vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări servicii care cad sub incidenţa Legii nr. 550/2002, calitate de pe urma căreia a obţinut un folos material (venituri încasate în anii 2021 şi 2022) în valoare totală de 109.520 RON”, a transmis miercuri, ANI, într-un comunicat de presă, scrie News.ro.
Primarul Cristian Popescu Piedone anunţă că dă în judecată ANI pentru că i-a îngrădit dreptul la apărare, dat find faptul că „a anunţat public raportul privind presupusul conflict de interese, înainte de a-i comunica personal decizia”.
„Agenţia Naţională de SECURITATE nu mă vrea la Primăria Capitalei! Interesele politico-securiste mizerabile vor un păpuşar în fruntea bucureştenilor, nu un gospodar care să lupte pentru cetăţeni şi pentru oraş, deopotrivă!”, a scris Popescu-Piedone pe Facebook, afirmând că are susţinerea a numeroşi cetăţeni, care îii trimit mesaje de încurajare, mai scrie News.ro.
„Dau în judecată ANI că mi-a îngrădit dreptul la apărare, după ce a anunţat public raportul privind presupusul conflict de interese înainte de a-mi comunica personal decizia! Dau în judecată ANI pentru manipularea intenţiei de vot, în condiţiile în care raportul a fost fabricat imediat după ce mi-am anunţat candidatura la funcţia de primar al Capitalei!”, anunţă Piedone, mai notează News.ro.
Gabriela Firea, președintele PSD București, a anunțat miercuri, 28 februarie, că membrii Biroului permanent al PSD București au decis, prin vot în unanimitate, să susțină candidatura sa la primăria Capitalei, încercând astfel să-ţi întărească poziţia în faţa posibililor candidaţi care ar putea veni de la PNL, pentru o candidatură comună PSD-PNL.
„Anunțul vine în contextul în care conducerile PSD și PNL nu au decis încă dacă vor avea un candidat comun la Primăria Capitalei. Din partea PNL, ministrul Energiei și șeful PNL Bucuresti, Sebastian Burduja și-a anunțat în ianuarie intenția de a candida din partea liberalilor. Fostul primar al Capitalei a adăugat că organizația PSD București a validat, tot în unanimitate, și susținerea acualilor primari de la Sectorul 3 – Robert Negoiță și Sectorul 4 – Daniel Băluță. De asemenea, la Sectorul 5 s-a votat susținerea lui Cristian Popescu Piedone, mai scrie Gabriela Firea”, notează Europa FM.
„Președintele francez Emmanuel Macron, după o întâlnire cu mai mulți șefi de stat la Palatul Elysee, pe 26 februarie, a anunțat crearea unei coaliții pentru a oferi sprijin de urgență Ucrainei. El a promis armatei ucrainene aprovizionarea cu rachete și bombe cu rază medie și lungă de acțiune și n-a exclus posibilitatea ca trupe occidentale să fie trimise în Ucraina”, relatează Le Monde, citată de Libertatea.
„Astăzi nu există un consens cu privire la desfășurarea trupelor terestre într-o manieră oficială, intenționată și aprobată. Dar nimic nu trebuie exclus, nicio opțiune. Vom face tot ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câștiga acest război”, a spus Macron, scrie Libertatea.
„Mulți oameni care au spus astăzi niciodată, niciodată, au fost aceiași oameni care au spus: niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acțiune, în urmă cu doi ani”, a mai explicat Emmanuel Macron, arată Libertatea.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, s-a distanțat, marți, de poziția Președintelui francez, Emmanuel Macron, afirmațiile liderului de la Paris fiind contestate puternic de opoziția din Franța și contrazise chiar și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Este destul de clar că niciun militar german nu va fi trimis pe teren în Ucraina. Eu mențin poziția. Nu există nicio modificare a poziției țării noastre și nu există nicio structură militară a țării noastre implicată în acest război”, a afirmat Olaf Scholz, scrie Gândul.
Declaraţiile lui Macron au înfuriat Moscova, iar reacţia Kremlinului nu lasă loc de interpretări – trimiterea de trupe în Ucraina va fi interpretată de Rusia drept o declaraţie de război.
„În acest caz, ar trebui să vorbim nu de probabilitate, ci de inevitabilitatea unui război direct NATO – Rusia”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, scrie ObservatorNews.
„Semn că Rusia se pregătește pentru un potențial război la scară largă cu NATO în viitor sunt şi cele două decrete semnate ieri de Putin, prin care a inclus cele patru regiuni ucrainene anexate în 2022 în Districtul militar Sud al forţelor armate ruse”, mai arată ObservatorNews.
„Secretarul adjunct pentru Europa de Est în Departamentul de Stat al SUA, Christopher Smith, care se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova, a avut întrevederi cu vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrean, la Chişinău şi cu liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, la Tiraspol. Discuţiile s-au axat în principal pe evoluţiile din dosarul transnistrean”, informează Radio Chişinău, scrie Cotidianul.
„Potrivit unui comunicat publicat de Tiraspol, Vadim Krasnoselski a subliniat importanţa dialogului cu SUA în calitate de observator în formatul de negocieri privind soluţionarea diferendului transnistrean «5+2» (R. Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE, plus SUA şi UE, ca observatori). Krasnoselski «a reafirmat angajamentul Transnistriei faţă de principiile de menţinere a păcii şi securităţii» şi a subliniat că «procesul de negocieri ar trebui să continue, indiferent de cât de diferite sunt poziţiile părţilor», se menţionează în comunicatul citat de Radio Chişinău. La rândul său, Christopher Smith a dat asigurări că SUA pledează pentru o soluţionare paşnică a diferendului transnistrean şi sprijină orice dialog pozitiv, afirmă acelaşi comunicat al Tiraspolului. Potrivit postului de radio citat, liderul transnistrean s-a plâns oficialului american de aşa-zisele «presiuni» de ordin economic asupra regiunii transnistrene din partea Chişinăului, referindu-se la faptul că firmele din Transnistria sunt obligate să plătească taxe vamale Republicii Moldova de la 1 ianuarie”, relatează Cotidianul.
„Pachetul European a descoperit o fraudă de 220 de milioane de euro la exporturile de băuturi alcoolice. În acest dosar au fost arestate cinci persoane, a anunțat Parchetul European”, notează G4Media.ro, citată de RFI.
„În dosar au fost făcute anchete în 12 țări, printre care și România. Schema care a generat profituri ilegale de 220 de milioane de euro funcționa în mai multe state membre ale Uniunii Europene. S-au făcut anchete în 12 țări, printre care și România. Cei implicați foloseau facturi false pentru a evita plata de taxe și au utilizat frauda de tip «carusel» – o schemă complexă în care sunt exploatate regulile UE pentru tranzacțiile transfrontaliere între statele membre. Unele dintre aceste tranzacții sunt excluse de la plata TVA”, mai scrie RFI, citând G4Media.ro.
Seară liniştită!
