Un zăcământ de aproape o mie de tone de aur și argint, descoperit în Ungaria

De-a lungul anilor, în presa din România s-a scris mult despre dobânzile foarte mari practicate de unele IFN-uri, care au provocat adevărate drame în rândul celor care au ales să ia un credit de acest gen. O știre din Newstandard ne anunță plafonarea dobânzilor aberante practicate de unele IFN-uri.

„Parlamentul României a adoptat proiectul legislativ privind plafonarea dobânzilor la creditele luate de la IFN-uri (Instituțiile Financiare Nebancare), inițiat și susținut de PSD. Noua lege prevede că valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăși dublul valorii totale a creditului. Astfel, dacă un client al unui IFN împrumută, de exemplu, 5.000 de lei, el nu poate fi obligat să returneze mai mult de 10.000 de lei. Nici o dobândă penalizatoare sau altă clauză contractuală nu poate obliga beneficiarul creditului să plătească mai mult decât dublul sumei încasate”, relatează Newstandard.

„Am ajuns la situația aberantă în România în care există instituții financiare non-bancare care dau credite cu o dobândă de 8.000 – 10.000, chiar și peste 20.000 la sută. Lucrul acesta e aberant. Am stabilit niște praguri, plafoane, până la care pot să ajungă costurile cu creditarea la IFN-uri”, a declarat Daniel Zamfir, inițiatorul legii, mai scrie Newstandard.

„Măsura inițiată de PSD este destinată să protejeze consumatorii împotriva practicilor abuzive și să încurajeze o mai mare accesibilitate financiară. (…) Există, însă, în România, IFN-uri la care rata dobânzii depășește 20.000 la sută! ANPC a fost sesizată de un client al unui IFN pentru care dobânda ajunsese să fie de 69.467,57%”, mai arată Newstandard.

Candidații la primăria Capitalei ajung pe listele caselor de pariuri, iar Nicușor Dan pare să fie favorit.

„Una dintre marile case de pariuri din România a activat deja cotele pentru cursa la primăria Capitalei. Patru nume de politicieni apar pe lista, primind cote de pariere din partea bookmakerilor. Acestea variază de la 1,90, cota principalului favorit să fie viitorul primar, până la cota 200,00. Cu cele mai mari șanse să devină următorul primar al Bucureștiului este cotat Nicușor Dan. În prezent, actualul edil al Capitalei, Nicușor Dan, este privit ca marele favorit al alegerilor care vor avea loc în luna iunie 2024, cu o cotă de 1,90. Un alt candidat cotat cu o cifră de 2,30, este Cristian Popescu Piedone, care vine tot din administrația locală. Acesta este edil la Sectorul 5, luând decizia să candideze pentru funcția supremă a Bucureștiului. Cu o cotă de 7,00, pe locul 3 în casele de pariuri, se află candidatul alianței PSD-PNL, pe numele său, Cătălin Cîrstoiu, acesta venind din infrastructura de sănătate, direct pe locul de candidat la primăria Capitalei”, relatează Bugetul.

Ne oprim, în continuare, la un articol interesant din EurActiv: „Comisia Europeană: Europa de Est vizează portofoliul apărării/Von der Leyen i-ar fi oferit României agricultura”.

„Potrivit surselor revistei Kapital, la Bruxelles s-a discutat că noul comisar pentru apărare ar trebui să meargă într-una dintre țările cele mai apropiate de front – Bulgaria, România sau Polonia (Slovacia și Ungaria, evident, nu sunt o opțiune din cauza puternicei lor poziții pro-ruse). Aceasta nu este o surpriză, pentru că cele trei țări au fost și cele mai afectate de valul de refugiați ucraineni, de criza energetică și de dependența de combustibilul rusesc, precum și de importul de produse agricole din Ucraina, care a avut un impact puternic asupra piețelor lor. Pentru că se află pe flancul estic al NATO, ele sunt și în prima linie dacă războiul escaladează. Au existat zvonuri că președintele român Iohannis, care are apetit pentru cea mai înaltă poziție din NATO, își folosește campania de secretar general pentru a obține un loc mai înalt în noul mandat al UE. Înființarea în România a celei mai mari baze NATO din Europa, care este estimată la 2,5 miliarde de euro, este și acesta un pas în această directive”, relatează EurActiv.

„Mandatul lui Iohannis de președinte expiră însă după repartizarea oficială a posturilor în UE, iar acest lucru îi reduce șansele. Potrivit surselor revistei Kapital, Ursula von der Leyen l-a invitat personal un politician român de rang înalt să conducă domeniul agricultură în următoarea Comisie Europeană. În același timp, și Polonia pare o alegere logică pentru apărare. Investea deja 2,4% din PIB în apărare, înainte de războiul din 2022, fiind a treia în NATO, după SUA și Grecia. În acest moment, Polonia alocă mai mult de 4% din PIB, iar scopul său este crearea celei mai mari armate terestre din Europa”, mai arată EurActiv.

„Nuclearelectrica ar putea reporni producția de apă grea de la Halânga”, titrează Cotidianul.

„Operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, Nuclearelectrica (SNN), se pregătește să demareze mai multe studii pentru a fundamenta o eventuală decizie de preluare și repornire a uzinei de apă grea Romag Prod de la Halânga, de lângă Drobeta Turnu Severin, din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN). Datele analizate de Profit.ro dezvăluie că această mișcare vine în contextul interesului manifestat anterior de către SNN pentru Romag Prod”, scrie Cotidianul.

O dronă a căzut joi seară în Insula Mare a Brăilei.

„Armata română a declanșat o operațiune de căutare a unei drone care ar fi căzut într-o zonă izolată din Insula Mare a Brăilei. Misiunea a fost demarată după ce localnicii au raportat că au auzit zgomote ciudate în zonă și au pus la dispoziția autorităților chiar și filmări. Potrivit presei locale, o dronă ar fi fost filmată în județul Brăila, în zona Grădina Mare, aproape de Dunăre, joi seară, în jurul orei 20. (…) Potrivit aceleiași surse, tot joi seara, în jurul orei 22:00, Poliția a fost anunțată cu privire la prăbușirea unei drone de origine militară pe câmp, în Insula Mare a Brăilei, în zona fermei Filipoiu, la aproximativ 12 kilometri distanță de trecerea bac”, notează Adevărul.

Ungaria a descoperit în Munții Borzsony, din nordul țării, un zăcământ de aur și argint de aproape o mie de tone, comparabil cu cel de la Roșia Montană.

„Guvernul de la Budapesta intenționează să organizeze o licitație internațională pentru exploatarea bogăției. Extragerea aurului se va face prin spălare, nu cianurare, anunță oficialii.(…) Cantitatea de zăcământ estimată de specialiști este una uriașă, având în vedere că Banca Națională a Ungariei deține doar 100 de tone de aur. Valoarea aurului din Munții Borzsony se ridică la valoarea de 59 de miliarde de euro. Se preconizează că, în următorii 42 de ani, concesionarul siune ar putea produce un total de 9.000 de tone de aur și o cantitate egală de argint, de opt ori mai mult decât la Roșia Montană”, scrie Newstandard.

Rusia a anunțat joi că deține „proba” care arată că autorii atentatului soldat cu 143 de morți în apropiere de Moscova întrețineau legături cu „naționaliști ucraineni”.

„Comitetul de anchetă, organul însărcinat cu principalele investigații criminale în Rusia, a anunțat joi, în acest context, că deține noi elemente care demonstrează, în opinia sa, o pistă ucraineană. (…) Potrivit acestui organism, cei patru atacatori au primit «sume importante de bani și criptomonede provenind din Ucraina, care au fost folosite în vederea pregătirii acestei crime». (…) Anchetatorii, care nu publicat niciun document sau element care să le coroboreze declarațiile, au anunțat arestarea unui nou suspect, acuzat de faptul că a participat la «finanțarea» atacului. Autoritățile au semnalat anterior arestarea a 11 persoane, inclusiv a celor patru atacatori. Opt au fost inculpate și plasate în detenție provizorie”, arată News.ro.

În finalul Revistei scriem despre sărăcie, într-o țară europeană care a devenit în ultimii ani cămin pentru foarte mulți români – Italia.

„Situația economică dificilă a Italiei se reflectă în cifrele recente publicate de Institutul Național de Statistică (ISTAT), care arată o creștere alarmantă a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie în țară. Conform datelor furnizate de ISTAT, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie absolută a ajuns la 5,75 milioane, ceea ce reprezintă 9,8% din întreaga populație a Italiei. Această cifră, deși înregistrată cu doar o creștere modestă față de nivelul de 9,7% din 2022, este cea mai mare rată a sărăciei înregistrată în Italia din momentul începerii colectării datelor statistice în 2014, notează Agerpres”, scrie România liberă.

Seară liniștită!