Sondaj CURS pentru Primăria Capitalei: Piedone – 38%, Nicuşor Dan – 27%, Cătălin Cîrstoiu – 23%

Începând de astăzi, la birourile electorale se depun candidaturile pentru alegerile pentru locale.

„Potrivit unei hotărâri a Biroului Electoral Central (BEC), în vederea înregistrării propunerilor de candidați pentru primar, primar general, consiliul local, Consiliul General al Municipiului București, președinte al consiliului județean, consiliul județean, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale vor depune la biroul electoral de circumscripție competent, până cel târziu în data de 30 aprilie 2024, ora 23,59, dosarele care cuprind: lista de candidați, lista de susținători pentru fiecare candidat, copie după actul de identitate, declarație de acceptare a candidaturii, declarație de avere și de interese, declarație pe proprie răspundere că nu a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia. Candidații vor putea renunța la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor”, scrie România liberă.

Un sondaj CURS, realizat recent, plasează candidatul PSD-PNL pe locul 3 în cursa electorală, dar într-o creștere vizibilă.

„Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei, Cristian Popescu – Piedone, este cotat cu 38% in intenția de vot, Nicușor Dan – cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%”, notează Cotidianul, citând un sondaj CURS.

„Sondajul a fost realizat în perioada 2-9 aprilie, pe un eșantion de 1067 respondenți, votanți în vârstă de 18 ani și peste, reprezentantiv pentru populația adultă rezidentă din Municipiul București, probabilist, multistadial, stratificat. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3% la un nivel de încredere de 95% Metoda de culegere a datelor a fost față-în-față, la domiciliul respondenților Validarea eșantionului: s-a realizat pe baza ultimelor date INS. Datele au fost ponderate în funcție de vârsta electoratului bucureștean”, mai scrie Cotidianul.

Tribunalul Vaslui a decis, luni, plasarea în arest la domiciliu a fostului lider PSD, Dumitru Buzatu, acuzat de luare mită, aflat până acum în arest la Penitenciarul Vaslui.

„Dumitru Buzatu are obligația de a se prezenta în fața judecătorului de cameră preliminară ori de câte ori este chemat și să nu ia legătura cu expertul Radu Judele precum și cu o serie de martori. În cursul săptămânii trecute, avocatul Kristian Winzer, care îl reprezintă pe fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a precizat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că acesta a fost prezent pe data de 9 aprilie la DNA Iași ca martor denunțător într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupție. Apărătorul lui Buzatu a subliniat că denunțul clientului său nu vizează pretinse infracțiuni de corupție sau asimilate faptelor de corupție din Consiliul Județean Vaslui, din anumite instituții aflate în subordinea acestuia sau din cadrul organizației județene sau centrale a PSD, așa cum s-a prezentat în spațiul public, ci doar o infracțiune împotriva intereselor financiare ale UE, săvârșită exclusiv de către o entitate privată și de către reprezentanții în drept și în fapt ai acesteia”, mai scrie Cotidianul.

România liberă scrie că fostul sportiv, la cluburile Steaua și Dinamo, Costel Corduneanu a încetat din viață luni, la vârsta de 54 de ani, într-un spital din Târgu Mureș.

„Șeful clanului Corduneanu din Iași era cunoscut pentru problemele cardiace cu care se confrunta de mai mult timp. Avocatul său a confirmat decesul pentru știrilor PRO TV, adăugând că acesta a survenit în urma complicațiilor apărute în urma intervenției chirurgicale. Costel Corduneanu era vicecampion european la lupte libere, participând și la două ediții ale Jocurilor Olimpice, reușind să obțină locul 9 la Barcelona în 1992, respectiv 14, Atlanta 1996”, relatează România liberă.

Atacurile repetate asupra centralei nucleare de la Zaporojie măresc riscul unui accident nuclear.

„«Ne apropiem periculos de mult de un accident nuclear», la Zaporojie, a avertizat luni șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, condamnând recentele atacuri asupra centralei nucleare ucrainene”, relatează AFP, scrie News.ro.

„Uzina nucleară Zaporojie (ZNPP), din sudul Ucrainei, ocupată din martie 2022 de Rusia, a fost ținta unei serii de atacuri cu drone începând din 7 aprilie, Moscova și Kievul acuzându-se reciproc”, notează News.ro.

„Doi ani de război cântăresc greu asupra securității centralei nucleare Zaporojie. Fiecare dintre cei șapte piloni ai AIEA privind siguranța și securitatea nucleară a fost compromis. Nu putem sta deoparte și aștepta ca o ultimă greutate să încline balanța într-un echilibru instabil”, a arătat Rafael Grossi, notează News.ro.

„Chiar dacă cele șase reactoare ale centralei sunt oprite, «pericolele potențiale ale unui accident nuclear major rămân foarte reale»”, a mai avertizat șeful AIEA, mai scrie News.ro.

Președintele american Joe Biden a lansat un nou apel la adresa Congresului pentru alocarea sprijinului destinat Ucrainei, dar republicanii controlați de Donald Trump refuză să deblocheze ajutorul financiar.  Ucraina are nevoie de bani pentru continuarea războiului, iar oficialii americani caută soluții readucând în discuție subiectul confiscării activelor rusești.

„Oficialii americani vor să abordeze subiectul confiscării activelor rusești la reuniunile de primăvară ale FMI și ale Băncii Mondiale. Împreună cu țările partenere Statele Unite intenționează să promoveze proiectul care ar permite preluarea activelor blocate ale Rusiei. Informația a fost confirmată de un responsabil din cadrul Trezoreriei”, scrie AFP, citată de Evenimentul Zilei.

„Reuniunile de primăvară ale celor două instituții financiare internaționale, FMI și Banca Mondială, încep zilele acestea la Washington, în Statele Unite. Iar întrevederile sunt un moment bun pentru a discuta acest subiect. Ucraina are nevoie de sprijin financiar și militar pentru a-și susține apărarea sunt de acord liderii Lumii libere. Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord, la finalul lunii martie, cu privire la activele Rusiei. Propunerea europeană vizează folosirea profiturilor obținute din activele rusești blocate pentru finanțarea achiziției de armament și echipament militar destinat Ucrainei. Acest acord va pune la dispoziția Kievului între 2,5 și 3 miliarde de euro anual, bani care nu provin din activele înghețate ale băncii centrale ruse”, mai scrie Evenimentul Zilei.

Seară liniștită!