Datoria publică va ajunge anul acesta la 48-49 % din PIB

Deși astăzi sărbătorim Ziua Europei și am fi putut consemna mai multe declarații de presă ale autorităților legate de acest eveniment important în viața națiunii noastre, ne vom opri totuși, în deschiderea Revistei din această seară, la o declarație a premierului legată de datoria publică a României.

Miercuri, într-o conferință de presă, premierul Marcel Ciolacu a declarat, la Buzău, că datoria publică va ajunge anul acesta la 48-49 % din PIB. Marcel Ciolacu a mai afirmat că guvernarea PSD de până în 2019 a lăsat datoria publică la 36%, iar Guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a crescut nivelul datoriei publice.

„Păi vă spun eu, de la guvernarea domnului Cîțu, fiindcă până a guvernat PSD-ul, acea «ciumă roșie», a lăsat datoria publică la 36%. A venit domnul Cîțu, care a dus datoria publică, a făcut împrumuturi de 200 de miliarde de lei, repet, 200 de miliarde de lei. Normal, și eu am credit la bancă, și dumneavoastră, primele rate ți le pui mici când trebuie să dai bani, corect? Adică, dacă-ți cumperi o locuință, te gândești că nu ți-e suficientă locuința pe care o cumperi, trebuie să o și mobilezi, trebuie să-i pui și yală și atunci îți spui «ratele mai mari după trei – patru ani», așa a făcut și domnul Cîțu. A făcut 200 de miliarde datorii, a venit domnul Orban, pe urmă a venit, cu toate că    n-au câștigat alegerile și niciunde în lume nu se întâmplă ca partidul care a câștigat alegerile să nu fie desemnat să aibă propunerea de prim-ministru, s-a făcut o coaliție de dreapta care a funcționat cred că vreo opt luni de zile, până când cunoaștem toți situația la care s-a ajuns”, a spus Marcel Ciolacu, scrie Cotidianul.

Ciolacu a subliniat că sumele alocate anul acesta investițiilor sunt cele mai mari din istoria României și că Guvernul are „un plan integrat” în acest sens.

„În decursul acestui an, (…) datoria publică va ajunge la 48-49%. A fost un vârf de plăți și este normal. Ce e cel mai important este că în primele trei luni noi avem cel mai mare ca și procent din PIB pentru investiții din istoria României, avem 7,2%, aproximativ 100 de miliarde, cam jumătate din cât a împrumutat Cîțu. Până la primele trei luni avem investiții deja decontate, făcute plățile de către statul român, unele pe fonduri europene, unele din bugetul de stat, de 30 de miliarde. Niciodată în istoria în României, dacă o ținem în ritmul acesta (…) părerea mea că vom închide anul cu 9%”, a mai afirmat premierul Marcel Ciolacu, mai arată Cotidianul.

Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a publicat hotărârea prin care a respins, în 8 martie 2024, acțiunea companiei miniere Gabriel Resources, prin care solicita României daune financiare de 6,5 miliarde de dolari pentru eșecul proiectului minier de la Roșia Montană.

„Compania canadiană a acuzat încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie.
n esență, cei doi judecători care au luat decizia în majoritate susțin că România nu a comis niciun «abuz» pentru că nu a emis autorizațiile necesare proiectului, în condițiile în care compania minieră, prin subsidiara Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), nu a reușit să ofere toate aprobările necesare. Aceștia au apreciat că este vorba despre un caz «în care nu au fost luate în considerare aspectele de mediu, sociale, culturale și economice cu care se confruntă un proiect minier masiv și care s-au dovedit insurmontabile»”, relatează Libertatea.

„Nu a existat nicio legătură necorespunzătoare între procesul de autorizare și renegocierea aspectelor economice ale proiectului. Tratarea de către România a elementelor tehnice sau a altor elemente ca parte a procesului de autorizare de mediu nu a fost abuzivă. Nu există nicio dovadă a vreunui abuz de putere în modul în care România a gestionat desfășurarea procesului de autorizare a proiectului, în special atunci când a propus și a respins proiectul de lege”, se precizează în hotărârea ICSID, mai scrie Libertatea.

Surparea mai multor drumuri din Slănic Prahova, despre care presa a scris în ultimele zile, ajunge în cele din urmă și pe masa Guvernului, care a decis să aloce fonduri pentru rezolvarea situației.

„O decizie importantă este legată de alocarea unor fonduri în regim de urgență pentru continuarea lucrărilor de stabilizare a solului de la Slănic Prahova. Trebuie să rezolvăm acea situație de criză acolo unde strada s-a surpat, este o problemă de siguranță a locuitorilor orașului. Și vom aloca suma solicitată, circa 12 milioane de lei și sper ca lucrurile să reintre cât de curând în normal”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, scrie Gândul.

Asociația Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan a dat în judecată Primăria Capitalei pentru a recupera 12 hectare de pădure urbană din Parcul IOR retrocedate în mai 2005, în timpul mandatului lui Adriean Videanu.

„În documentația depusă la Tribunalul Municipiului București, Asociația GIC IOR-Titan solicită instanței să constate nulitatea absolută a dispozițiilor emise de Primăria Municipiului București prin care terenul a fost retrocedat Mariei Cocoru, deoarece terenul se afla în proprietate publică, și nu în proprietatea privată a primăriei. Și Maria Cocoru a fost acționată în judecată prin același demers. Acțiunea juridică reprezintă o nouă etapă a luptei duse de locuitorii din cartierul Titan și împrejurimi pentru recuperarea acestei zone extinse a parcului IOR, care în ultimii 2 ani a fost afectată grav prin tăieri ilegale de arbori și numeroase incendii de vegetație. Mii de locuitori se plâng și protestează că parcul IOR a fost distrus”, relatează Evenimentul Zilei.

Lituania, țară baltică membră NATO, este pregătită să-și trimită soldații în Ucraina, într-o misiune de instruire a militarilor ucraineni combatanți.

„Kremlinul continuă să amenințe că va riposta dur cu bombardarea unor ținte din țările membre NATO, inclusiv cu armament nuclear. Premierul lituanian Ingrida Simonyte a declarat într-un interviu pentru Financial Times publicat  că nu se teme de amenințări. Lituania, membră a UE și NATO, a propus anterior trimiterea trupelor sale în Ucraina în scopuri de antrenament. Kievul nu a făcut încă o astfel de solicitare. Într-adevăr, Ucraina are o penurie de militari, astfel a început să apeleze la înrolarea unor deținuți. În ciuda declarațiilor lui Simonyte către FT, cotidianul italian Corriere Della Sera, citând un proiect de document al NATO, a raportat duminică că alianța militară occidentală intenționează să adopte o  rezoluție «fără cizme NATO pe terenul Ucrainei» în această vară”, relatează Gândul.

Seară liniștită!