136 views
Deschidem Revista din această seară cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, iniţiat de Ministerul Justiţiei, adoptat joi de Guvernul României.
„Prin actul normativ numărul de procurori desemnaţi va fi cel minim (acum este cel maxim) pentru a permite desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de urmărire penală. De asemenea, e propusă reglementarea atribuţiei procurorului general de a propune din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii desemnarea unor procurori pentru efectuarea urmăririi penale în dosare care privesc magistraţi în cazul în care numărul de procurori anume desemnaţi în acest sens la nivelul Secţiei de urmărire penală din PÎCCJ sau al parchetelor de pe lângă curţile de apel este mai redus decât cel stabilit potrivit dispoziţiilor legii. În noua ipoteză suspusă reglementării, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va fi cel care va desemna procurorii care vor efectua urmărirea penală în cauzele menţionate, mai arată comunicatul de presă al Ministerului Justiţiei”, notează News.ro.
Va ceda România un sistem PATRIOT Ucrainei? – este una dintre întrebările prezente în presa din România. Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL şi fost militar de carieră a afirmat, joi, că eventuala decizie de a ceda un sistem PATRIOT către Ucraina va fi luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Ciucă a fost întrebat cu privire la declaraţia de la Washington a Preşedintelui Klaus Iohannis privind disponibilitatea de a ceda un asemenea sistem către ţara vecină.
„Domnia sa a spus că este o solicitare care va fi analizată în CSAT. România este ţară de graniţă a Ucrainei. Ca atare, în momentul de faţă, sigur, avem patru sisteme PATRIOT şi în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi în funcţie de ceea ce ar putea să se primească în schimbul unei asemenea capabilităţi, decizia va fi luată în CSAT”, a răspuns Nicolae Ciucă, notează Agerpres.
„Există, evident, nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, sisteme avansate, şi în acest fel, în ultimele săptămâni, este o discuţie destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme şi atunci, sigur, am fost întrebaţi şi noi. Şi preşedintele Biden a adus această chestiune în discuţie şi am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni, asta însemnând că va trebui să discut eu, acasă, în CSAT, cum putem să punem problema, ce putem să oferim şi, evident, ce putem să primim în schimb pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână în România fără apărare antiaeriană. Eu cred că vom găsi o soluţie. Este vorba de un singur sistem Patriot (…) da, este unul funcţional care va rămâne în România, celelalte care sunt în faze avansate de operaţionalizare şi despre unul dintre acestea era vorba”, precizase anterior preşedintele Iohannis, după întâlnirea de la Casa Albă cu omologul său american, Joe Biden, mai scrie Agerpres.
Partidul România Puternică doreşte organizarea unui referendum pe această temă.
„Partidul România Puternică solicită Președintelui României să emită, în regim de maximă urgență, un Decret pentru organizarea unui referendum național la prima dată posibilă legal, privind donarea unui sistem de rachetă Patriot către Ucraina”, scrie Newstandard.
„Partidul România Puternică dorește să sublinieze că nu agreează sub nici o formă, slăbirea capacității de apărare a României. De aceea, insistăm pentru consultarea directa a cetățenilor prin intermediul unui referendum, pentru a asigura că orice decizie reflectă voința poporului român și nu pune în pericol securitatea națională. (…)Prin acest referendum, dorim să garantăm că toate vocile sunt auzite și că orice acțiune în domeniul apărării naționale este luată cu responsabilitate maximă și în deplin acord cu principiile și valorile statului român,” se spune într-un comunicat transmis de de partidul România Puternică, notează Newstandard.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat pe pagina sa de internet un Ghid destinat alegătorilor care doresc să voteze la secţiile de votare din străinătate la alegerile pentru Parlamentul European.
„Materialul informativ răspunde celor mai frecvente întrebări cu privire la organizarea şi desfăşurarea scrutinului din 9 iunie 2024: cine are drept de vot, actele de identitate în baza cărora se poate vota, programul de votare, procedura de votare la secţie şi modul de funcţionare a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal”, arată MAE, notează News.ro.
Alfred Simonis (PSD) şi Nicolae Robu (PNL), şi-a lansat, joi seara, candidaturile pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş, respective pentru Primăria Timişoara, în prezenţa a peste 3.000 de social-democraţi şi liberali.
„Am convingerea că Fredi (n.n. Alfred Simonis) va câştiga preşedinţia Consiliului Judeţean (CJ). Alături de el stă azi Nicolae Robu, candidatul Alianţei PSD PNL pentru Primăria Timişoara. Este esenţial să existe colaborare între Timişoara şi Timiş, între primar şi preşedintele administraţiei judeţene pentru a face proiecte, a atrage bani şi a dezvolta judeţul. Tandemul Simonis – Robu este şansa Timişului şi a Timişoarei. Dacă se va pierde această şansă, nu ne vor mai rămâne nici speranţele pe care le avem azi. În ultimii patru ani, noi am ratat oportunităţi şi am pierdut zeci de milioane de euro. (…). Simonis şi Robu trebuie să lucreze împreună”, a spus ministrul Grindeanu, prezent la eveniment, scrie Agerpres.
Candidatul Alianţei PSD-PNL pentru Primăria Municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că tandemul electoral din care face parte va câştiga alegerile.
„Proiecte majore au fost anulate, altele au fost continuate, dar prost şi cu mari întârzieri. Am lăsat proiecte pe fonduri europene de 570 milioane de euro. S-au pierdut circa 50% din fonduri. Avem un program de guvernare locală foarte ambiţios: pe infrastructură de mobilitate, de educaţie, sport, sănătate, cultură. Dincolo de acestea, ne preocupă oamenii, calitatea vieţii lor să fie cât mai sus. Avem toate condiţiile pentru asta, avem o economie puternică. (…). Alfred Simonis s-a dovedit a fi un tânăr serios, capabil, care ţine la locurile lui de baştină. A reuşit să deblocheze problema cu institutul oncologic, clinica de mari arşi, cu stadionul. Cu Sorin Grindeanu la acest minister, vom avea parte de modernizări uriaşe”, a afirmat Nicolae Robu, mai arată Agerpres.
„Principalii contracandidaţi ai lui Robu şi Simonis sunt cei ai Alianţei Dreapta Unită (ADU), edilul în funcţie al Timişoarei, Dominic Fritz (USR), şi preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Nica (Forţa Dreptei)”, notează Agerpres.
„Premierul polonez Donald Tusk a declarat joi că a primit ameninţări după tentativa de asasinat asupra omologului său slovac, iar presa a relatat că protecţia sa va fi întărită”, relatează Reuters, citată de News.ro.
„«Ieri a fost prea mult», a declarat Tusk într-o postare pe platforma X, ilustrată cu o captură de ecran a unui comentariu, tot de pe X, în care se spune: «Astăzi, slovacii ne-au dat un exemplu despre ce ar trebui făcut cu Donald Tusk», dacă acesta decide să nu facă investiţii într-un mare aeroport din centrul Poloniei”, scrie News.ro.
„Parlamentul de la Chişinău a adoptat joi o hotărâre privind desfăşurarea referendumului republican constituţional asupra aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, informează MOLDPRES şi Radio Chişinău, arată Cotidianul.
„Proiectul de modificare a Constituţiei Republicii Moldova prevede completarea Constituţiei cu două alineate noi, prin care se reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi a ireversibilităţii parcursului european al republicii. De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va fi declarată obiectiv strategic al ţării. (…) Referendumul republican constituţional va fi organizat la iniţiativa preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova a fost semnată de 56 de deputaţi şi a fost avizată de Curtea Constituţională. Deputaţii din opoziţia socialist comunistă şi din fostul partid Şor au criticat organizarea referendumului, afirmând că acesta ar atenta la suveranitatea Republicii Moldova”, mai scrie Cotidianul.
Seară liniştită!
