Cerere în vederea dispunerii anulării deciziei de concediere cu consecinţa obligării pârâtei la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, repunerea părţilor în situaţia anterioară și înlocuirea sancţiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă cu sancţiunea avertismentului scris

20 mai 2024
Vizualizari: 128
  • NCPC: art. 116
  • NCPC: art. 135 alin. (1) şi alin. (4)

Prin cererea înregistrată la data de 2 septembrie 2019 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a civilă, de conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2019, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE a solicitat să se dispună anularea deciziei de concediere nr. x/01.08.2019 emisă de pârâtă, cu consecința obligării la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata; repunerea părților în situația anterioară, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă cu sancțiunea avertismentului scris, cu consecința repunerii părților în situația anterioară emiterii deciziei de concediere; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 194 din C. proc. civ., art. 78, art. 80, art. 154-158, art. 247-252, art. 268 și art. 272 din Codul Muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 783 din 30 aprilie 2020)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, pentru următoarele considerente:

Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.

În ceea ce privește competența teritorială, respectiv delimitarea competenței între instanțe de același grad, C. proc. civ. cuprinde norme cu caracter dispozitiv și norme cu caracter imperativ.

În principiu, normele de competență teritorială sunt norme juridice de ordine privată, cu excepția situațiilor în care au fost instituite norme de competență teritorială exclusivă, de ordine publică.

În cauza de față, instanțele aflate în conflict negativ de competență au fost sesizate cu o acțiune având ca obiect anularea deciziei de concediere nr. x din 01.08.2019 emise de pârâta SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile legii speciale referitoare la conflictele de muncă.

Astfel, art. 269 alin. (1) din Codul muncii prevede că „judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești stabilite potrivit legii”, iar conform alin. (2) al aceluiași articol „cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința”.

Pe de altă parte, în stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, potrivit cărora „cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanței judecătorești competente în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”.

Articolul 216 din același act normativ stipulează că:

„dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă se completează în mod corespunzător cu cele din C. proc. civ.”.

În conformitate cu dispozițiile art. 116 C. proc. civ. „reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente”.

Așadar, din coroborarea prevederilor art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social cu cele ale art. 116 din C. proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 216 din Legea nr. 62/2011, rezultă că s-a instituit o competență alternativă care dă posibilitate reclamantului să aleagă, fie instanța competentă de la domiciliul său, fie pe cea de la locul de muncă.

Or, în speță, prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 2 septembrie 2019, reclamanta A. a solicitat să se dispună anularea deciziei de concediere nr. x/01.08.2019 emisă de pârâtă, cu consecința obligării la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata; repunerea părților în situația anterioară, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă cu sancțiunea avertismentului scris, cu consecința repunerii părților în situația anterioară emiterii deciziei de concediere.

Prin depunerea cererii de chemare în judecată la Tribunalul București, instanța judecătorească competentă de la fostul loc de muncă, în circumscripția căreia se află sediul pârâtei SOCIETATEA ROMÂNĂ DE TELEVIZIUNE, reclamanta a învestit legal această instanță cu soluționarea conflictului de muncă, fixând, în mod definitiv, competența teritorială în favoarea acesteia.

Prin urmare, Tribunalul București nu mai putea să dispună, din oficiu, sau la cererea oricăreia dintre părți, declinarea competenței, prin luarea în considerare a altui criteriu de stabilire a competenței.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Opțiunea reclamantei de a sesiza, fie instanța de la locul în care își are domiciliul, fie pe cea de la fostul loc de muncă, este în deplină concordanță cu dispozițiile legale mai sus evocate.

Față de cele arătate, în aplicarea prevederilor art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social și art. 116 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Sursa informației: www.scj.ro.

Cerere în vederea dispunerii anulării deciziei de concediere cu consecința obligării pârâtei la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, repunerea părților în situația anterioară și înlocuirea sancțiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă cu sancțiunea avertismentului scris was last modified: mai 19th, 2024 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.