Comportamentul şi deciziile luate de judecător pe întreg parcursul procesului. Existenţa unor motive rezonabile care justifică concluzia afectării imparţialităţii judecătorului cauzei

14 mai 2024
Vizualizari: 566
  • NCPP: art. 275 alin. (3)
  • NCPP: art. 281 alin. (1) lit. a)
  • NCPP: art. 426 lit. c
  • NCPP: art. 64 alin. (1) lit. f)
  • NCPP: art. 68

Prin încheierea penală din data de 10 octombrie 2022, Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., a respins, ca neîntemeiate, cererile de încetare de drept a măsurilor asigurătorii luate prin ordonanțele din datele de 27. X.2017, 1. XI.2017, 9. XI.2017, 18. XII.2017, 19. I.2018, 28. II.2018, 6. III.2018 și 7. III.2018 ale Parchetului pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, secția de Combatere a Corupției, din dosarul nr. x/2017, formulate de inculpații A., B., C., D., E., S.C. F. S.R.L., G., S.C. H. S.R.L., I., S.C. J. S.R.L., S.C. K. S.R.L., L., S.C. M. S.R.L., N., O., P., S.C. Q. S.R.L., S.C. R. S.R.L., S., S.C. T. S.R.L., U., V., S.C. W. S.R.L., S.C. X. S.R.L., S.C. Y. S.R.L., S.C. Z. S.R.L., AA., BB. (modificate prin încheierea de ședință din data de 15. IV.2022 a Curții de Apel București, secția I penală, din Dosarul nr. x/2018), S.C. CC. S.R.L., DD., S.C. EE. S.R.L., S.C. FF. S.R.L., GG. (modificate prin încheierile de ședință din Camera de Consiliu din datele de 1. IV.2020 și de 8. IV.2020 ale Judecătorului de Cameră preliminară de la Curtea de Apel București, secția I penală, din Dosarul nr. x/2018), HH., S.C. II. S.R.L., S.C. JJ. S.R.L., S.C. KK. S.R.L., LL., S.C. MM. S.R.L., NN., OO., S.C. PP. S.R.L., QQ., RR., S.C. SS. S.R.L., TT., S.C. UU. S.R.L.

În temeiul art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., precum și a Deciziei nr. 19/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea garantării reparării prejudiciului material produs prin infracțiunile comise, luării măsurilor de siguranță ale confiscării speciale și confiscării extinse, precum și garantării executării cheltuielilor judiciare către stat, ia măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile, precum și măsura popririi asupra sumelor de bani existente în conturi, în privința inculpaților: VV., până la concurența sumei de 20.040.591 RON; WW., până la concurența sumei de 20.040.591 RON; XX., până la concurența sumei de 20.040.591 RON; YY., până la concurența sumelor de 18.466.173,51 RON și de 214.925 RON; ZZ., până la concurența sumelor de 20.040.591 RON și de 214.925 RON; AAA., până la concurența sumei de 18.466.173,51 RON; BBB., până la concurența sumei de 20.040.591 RON; CCC., până la concurența sumei de 20.040.591 RON; S.C. DDD. S.R.L., până la concurența sumei de 114.890 RON; EEE., până la concurența sumelor de 585.050 RON, de 250.780 RON și de 123.700 RON; FFF., până la concurența sumelor de 478.740 RON și de 71.033,90 RON; GGG., până la concurența sumelor de 478.740 RON și de 71.033,90 RON; HHH., până la concurența sumelor de 478.740 RON și de 71.033,90 RON; III., până la concurența sumei de 4.487.476,25 RON; S.C. JJJ. S.R.L., până la concurența sumei de 191.695 RON; KKK., până la concurența sumei de 191.695 RON; LLL., până la concurența sumei de 215.535 RON; S.C. MMM. S.R.L., până la concurența sumei de 1.004.547,5 RON; NNN., până la concurența sumelor de 1.004.547,5 RON, de 530.967,68 RON și de 2.250 RON; OOO., până la concurența sumelor de 1.004.547,5 RON și de 530.967,68 RON; S.C. PPP. S.R.L., până la concurența sumei de 927.980 RON; QQQ., până la concurența sumei de 927.980 RON; RRR., până la concurența sumei de 927.980 RON; SSS., până la concurența sumei de 927.980 RON; S.C. TTT. S.R.L., până la concurența sumei de 1.257.213 RON; S.C. UUU. S.R.L., până la concurența sumei de 826.725 RON; VVV., până la concurența sumelor de 2.083.938 RON, de 373.276,17 RON și de 357.971,57 RON; WWW., până la concurența sumei de 2.083.938 RON; S.C. XXX. S.R.L., până la concurența sumei de 157.860 RON; YYY., până la concurența sumei de 157.860 RON; ZZZ., până la concurența sumei de 157.860 RON.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 92 din 6 februarie 2023)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând cu prioritate critica referitoare la incompatibilitatea judecătorului ce a pronunțat încheierea contestată, Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Prealabil, se impune decelarea efectelor produse de încheierea prin care s-a constatat incompatibilitatea judecătorului fondului asupra încheierii contestate în prezenta cauză, aceasta cu atât mai mult cu cât, prin încheierea de admitere a cererii de recuzare nu s-a statuat în mod expres asupra menținerii sau nu a actelor și măsurilor dispuse anterior.

Instanța de control judiciar constată că, prin cererea formulată la data de 17 noiembrie 2022, apărătorul ales al inculpatului WW. a solicitat constatarea incompatibilității judecătorului învestit cu judecarea cauzei apreciind că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea acestuia este afectată.

În susținerea cererii de recuzare, apărarea a invocat comportamentul magistratului de la termenul din 16 noiembrie 2022, invocând, în esență, că prin comportamentul revoltător, nedemn pentru un judecător și prin acuzațiile extrem de grave aduse participanților la procedura de cercetare judecătorească la termenul din data de 16 noiembrie 2022, doamna judecător nu mai este imparțială nici măcar la nivel de aparență.

În egală măsură, apărarea a apreciat că acest comportament trebuie privit în corelație directă cu întregul comportament procesual manifestat de magistrat pe durata cercetării judecătorești, caracterizat, spre exemplu prin informarea participanților la procesul penal că are „o manieră proprie de a interpreta codul”, prin decizii arbitrare de continuare a cercetării judecătorești la termene de judecată în care inculpații nu beneficiau de apărarea obligatorie, prin interzicerea adresării de întrebări martorilor audiați, prin audierea martorilor nu prin adresarea de întrebări, ci prin construirea de ipoteze faptice care se dorea a fi confirmate sau infirmate de către persoana audiată și prin dirijarea declarației în scopul confirmării faptelor sau împrejurărilor de fapt expuse de către Ministerul Public prin actul de sesizare ca având valențe penale, prin respingerea ca pretins nerelevantă a cererii în probațiune constând în administrarea probei cu expertiză de specialitate financiar – contabilă, care să stabilească, printre altele, chiar existența/inexistența prejudiciului, a naturii și a întinderii acestuia, respectiv a contribuțiilor care ar putea avea legătură (directă/indirectă) cu acest prejudiciu, prin informarea apărătorilor că pe domnia sa nu o interesează „ce zice Înalta Curte”.

De asemenea, a menționat că aspectele invocate pun în evidență multiple elemente pentru a conchide că este absolut rezonabilă suspiciunea în sensul afectării profunde și iremediabile a aparenței de imparțialitate a doamnei judecător. Temerea sa este justificată în mod obiectiv chiar de comportamentul instanței de judecată, prin raportare la dispozițiile imperative menționate mai sus. A precizat că nu este vorba, despre o acțiune singurală, despre un act izolat, ci de o conduită procesuală manifestată concertat, care a generat neîncredere totală în obiectivitatea instanței de judecată și într-un proces corect.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția I penală a dispus, în temeiul art. 68 din C. proc. pen. raportat la art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., admiterea cererii de recuzare a judecătorului fondului.

În considerentele încheierii anterior evocate, s-a arătat expressis verbis că:

În analiza realizată în raport cu comportamentul și deciziile luate de judecătorul cauzei pe întreg parcursul procesului, astfel cum sunt reliefate punctual în cuprinsul cererii de recuzare, judecătorul chemat să se pronunțe asupra recuzării a procedat la ascultarea nemijlocită a înregistrărilor ședințelor de judecată din datele de 16.11.2022 și 17.11.2022, care au generat prezenta cerere. (…)

Este vădit că prin aceste afirmații, interogatoriu, acuze aduse la modul general tuturor părților implicate în derularea procedurii în cauza pendinte, judecătorul cauzei s-a plasat într-o relație antagonică, de dușmănie față de aceștia, împrejurare în care nu mai putea păși la judecata cauzei de o manieră obiectivă și imparțială. În atare situație judecătorul avea la îndemână instrumentul juridic al formulării unei declarații de abținere, la care nu a recurs, mai mult la finalul ședinței de judecată din data de 17.11.2022 a precizat expres:

„nu am nici un motiv pentru a mă abține”.

Ca atare, analizând imparțialitatea nu doar în raport cu rezultatul procesului, respectiv cu hotărârea pronunțată, ci și în raport cu comportamentul și deciziile luate de judecător pe întreg parcursul procesului, judecătorul chemat să se pronunțe asupra cererii de recuzare constată că acesta nu mai putea continua soluționarea cauzei, din conduita personală a acestuia rezultând fapte certe din care reies dubii asupra imparțialității.

Înlăturarea judecătorului de la soluționarea unei cauze este justificată de motive care pun în discuție neutralitatea acestuia, luând însă în considerare un punct de vedere rezonabil în această privință. Prin prisma argumentelor puctuale anterior analizate, rezultă existența unor motive rezonabile care justifică concluzia afectării imparțialității judedcătorului cauzei.

În consecință, magistratul chemat să soluționeze cererea de recuzare a judecătorului fondului nu a avut în vedere doar un caz izolat, ce s-a ivit la termenul din data de 16 noiembrie 2022, ci a evaluat întreaga conduită a magistratului învestit cu soluționarea cauzei.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Astfel, constatarea incompatibilității magistratului ce a pronunțat încheierea contestată a fost decelată în raport de conduita manifestată pe întreaga durată a procesului, nu pe un comportament privit ut singuli și născut la termenul de judecată din data de 16 noiembrie 2022.

În acest context, Înalta Curte constată că la termenul din data de 10 octombrie 2022, la care s-a pronunțat asupra cererilor de încetare de drept a măsurilor asiguratorii, precum și asupra cererii parchetului de luare a măsurii sechestrului asigurator, judecătorul fondului se afla în stare de incompatibilitate, aspect ce atrage nulitatea încheierii contestate.

În privința sancțiunii ce se aplică în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la incompatibilitate, Înalta Curte apreciază că aceasta este nulitatea absolută, în conformitate cu dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., ca urmare a nerespectării dispozițiilor privitoare la compunerea completului de judecată.

Sub acest aspect, se reține că incompatibilitatea judecătorului este legată de compunerea completului de judecată, iar o încălcare a incompatibilității judecătorului atrage încălcarea regulilor privind compunerea completului de judecată, cu consecința constatării unui caz de nulitate absolută.

În acest sens, instanța de control judiciar apreciază că, prin nelegala compunere a completului de judecată legiuitorul a înțeles să sancționeze cu nulitatea absolută nu doar greșita compunere a completului cu numărul de judecători necesari judecării unei cauze, conform specificului acesteia sau compunerea cu judecători care nu sunt anume desemnați pentru judecarea unor cauze, ci și existența cazurilor de incompatibilitate ori cele referitoare la asigurarea continuității completului care deliberează asupra cauzei penale.

De altfel, și instanța de control constituțional a considerat că sancțiunea care se impune în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la incompatibilitate este aceea a nulității absolute, reținând că: legiuitorul a completat motivele de contestație în anulare din noul C. proc. pen., adăugând motivelor anterior citate, cazurile de contestație în anulare referitoare la continuitatea completului [art. 426 lit. c)], compunerea instanței [art. 426 lit. d) teza întâi], existența unui caz de incompatibilitate [art. 426 lit. d) teza a doua], participarea procurorului, a inculpatului și a apărătorului inculpatului, atunci când acestea sunt obligatorii, potrivit legii [art. 426 lit. e) și f)], publicitatea ședinței de judecată [art. 426 lit. g)]. Curtea reține că noile cazuri de contestație în anulare sunt și cazuri de nulitate absolută, reglementate în art. 281 din C. proc. pen., dobândirea autorității de lucru judecat a hotărârii judecătorești producând efecte și asupra nulităților procesuale care nu au fost invocate, acestea nemaiavând semnificație juridică aplicativă, vătămarea prezumată de lege putând fi acoperită prin repunerea în discuție a acestora în cadrul căilor extraordinare de atac (CCR, Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 733 din 21.09.2016, par. 18).

Conchizând sub acest aspect, instanța de control judiciar apreciază că nerespectarea dispozițiilor privitoare la incompatibilitatea judecătorului învestit cu soluționarea unei cauze presupune o încălcare a regulilor referitoare la compunerea completului de judecată, aspect ce se circumscrie cazului de nulitate absolută prevăzut de dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

În aceste condiții, incompatibilitatea judecătorului fondului decelată în raport de conduita manifestată în ansamblul ei, pe întreaga durată a procesului, impune soluția trimiterii cauzei, spre rejudecare, Curții de Apel București, instanței de fond revenindu-i obligația de a evalua cererile de încetare a măsurilor asiguratorii, precum și cererea parchetului de luare a măsurii sechestrului asigurator.

Față de considerentele anterior evocate, Înalta Curte reține că soluția adoptată conduce la ineficacitatea evaluării celorlalte motive invocate de contestatorii din prezenta cauză.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite contestațiile formulate de inculpații YY., P., TT., QQ., VV., FFF., XX., VVV., QQQ., WW., KKK., DD., WWW., C., ZZZ., YYY., LLL., G., NNN., OOO., RRR., SSS., AAA., B., ZZ., EEE., CCC., A., HHH., RR., III., S., S.C. PP. S.R.L., S.C. JJJ. S.R.L., S.C. KK. S.R.L., S.C. PPP. S.R.L., S.C. T. S.R.L., S.C. H. S.R.L., S.C. XXX. S.R.L., S.C. MMM. S.R.L., R. S.R.L., BBB., D., GGG., contestatorii părți vătămate S.C. EE. S.R.L., S.C. DDD. S.R.L., S.C.TTT. S.R.L., Q. S.R.L., UUU. S.R.L., precum și de contestatorul – persoană interesată XXXX. împotriva încheierii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel București, secția I Penală, va desființa încheierea contestată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel București.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea contestațiilor vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Comportamentul și deciziile luate de judecător pe întreg parcursul procesului. Existența unor motive rezonabile care justifică concluzia afectării imparțialității judecătorului cauzei was last modified: mai 14th, 2024 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.