Zelenski, în România

Președintele ucrainean a ajuns în România marți dimineață, pentru o serie de întâlniri cu oficialii români.

„Am ajuns în București, România, pentru discuții cu Klaus Iohannis și pentru a consolida relațiile noastre de bună vecinătate. Ucraina este recunoscătoare pentru sprijinul României, care ne întărește statul, precum și pentru solidaritatea sa constructivă care permite națiunilor noastre să fie donatori de securitate pentru lume, în special în domeniul securității alimentare. Am construit deja și putem extinde cooperarea care susține stabilitatea pentru multe alte națiuni. Vom discuta despre continuarea cooperării în materie de securitate, dezvoltarea aviației și a altor coaliții, consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, arhitectura de securitate a Mării Negre și relațiile noastre cu partenerii. România este un prieten care ne-a venit în ajutor în cea mai întunecată zi a noastră și al cărui sprijin se întărește cu timpul. Sunt sigur că această vizită va fi benefică pentru ambele națiuni”, a notat Președintele Zelenski într-un mesaj pe Twitter, scrie Cotidianul.

Discursul din Parlamentul României a liderului ucrainean, anunțat anterior pentru orele 17.00, a fost anulat.

„Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu va mai susține discursul programat, marți, de la ora 17,00, în plenul reunit al Parlamentului, potrivit unor surse parlamentare. Anterior, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis că ședința comună a Parlamentului, programată pentru aceeași zi, se amână”, mai notează Cotidianul.

Prefectul Municipiului București, Rareș Hopincă, a anunțat marți că a depus o acțiune în instanță împotriva Primăriei Municipiului București, prin care solicită anularea dispozițiilor de primar din anul 2005 prin care s-au retrocedat aproximativ 12 hectare de teren din Parcul IOR.

„În urma analizei celor două Dispoziții privind retrocedarea terenului din Parcul IOR, am decis să cer instanței anularea acestora și redarea terenului în domeniul public al Municipiului București. În opinia mea, există elemente vădite de nelegalitate în ceea ce privește întocmirea și aprobarea celor două Dispoziții. Acest teren nu putea fi retrocedat niciodată și cer instanței să constante că retrocedarea a fost abuzivă. Terenul face parte dintr-o suprafață de 767 de hectare de teren arabil, rămase în proprietatea lui Ivan Grgueff după Reforma Agrară din 1921. Suprafața avea să fie expropriată în condițiile legii de Reformă Agrară Nr. 187 din 1945 – fiind teren arabil, de la cetățeanul menționat anterior și Elena Catacuzino, trecând astfel în proprietatea statului român”, a explicat Rareș Hopincă, într-o conferință de presă susținută împreună cu primarul Sectorului 3 Robert Negoiță, scrie News.ro.

„Mai mult decât atât, după intrare în proprietatea statului român, terenul a fost amenajat ca parc și a fost în permanență parte a domeniului public al Municipiului București. Este evident că acest teren nu putea fi retrocedat în forma și pe baza procedurii aplicate la emiterea Dispozitiilor 4333 si 4334 din 2005”, a mai completat prefectul Hopincă, notează News.ro.

Comisiile pentru muncă, juridică, apărare și constituționalitate ale Senatului au acordat, marți, raport favorabil legii pensiilor speciale, prin punerea acesteia în acord cu decizia CCR.

„Au fost înregistrate 43 voturi «pentru», 7 «împotrivă» și 2 abțineri. Amendamentele Opoziției au fost respinse în bloc, fiind adoptate doar un set comun de amendamente ale parlamentarilor puterii”, scrie Agerpres.

„În 2 august, Curtea Constituțională a României a decis să retrimită în Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, după ce unele articole au fost declarate neconstituționale. Președintele Comisiei de muncă a Senatului, Ion Rotaru, a precizat că, dintre articolele modificate pentru punerea în acord a legii cu decizia CCR din 2 august, doar 11 includ pe modificări de fond. Senatorul USR Ștefan Pălărie și-a exprimat nemulțumirea față de actuala formă a legii, ceea ce ar însemna, în opinia acestuia, că «că nici peste 20 de ani nu vor fi eliminate pensiile speciale»”, mai scrie Agerpres.

Fostul președinte al PNL, Ludovic Orban, în prezent lider al partidului Forța Dreptei, refuză orice colaborare cu actualul PNL, condus de Nicolae Ciucă. Conducerea PNL lansase cu o zi înaintea mesajului lui Orban un apel de colaborare către alte partide de dreapta din România, inclusiv către Forța Dreptei.

„Am fost șocat să văd cum ieri unul dintre cei mai gălăgioși producători de gogomănii din conducerea PNL are tupeul să facă apel la noi, cei din Forța Dreptei și din alte formațiuni ale opoziției reale, de dreapta, să ne bulucim cu toți la porțile sediului PNL ca să ne înscriem în troaca vasalului nedemn al ciumei roșii. Am un răspuns simplu pentru ei: înscrieți-vă voi în PSD, pentru că acolo este locul vostru. Nu mai aveți cum să îi mai reprezentați pe oamenii pe care i-ați trădat prin readucerea la putere a PSD și prin susținerea tuturor măsurilor antiliberale și antidemocratice inițiate de PSD. În construcția unei alternative morale, serioase la guvernarea PSD nu are loc un partid care este complicele PSD”, a scris Ludovic Orban în mesajul postat pe Facebook, arată România liberă.

Mihai Enache este candidatul AUR la Primăria Capitalei.

„Liderul partidului, George Simion, a declarat că îl cunoaște pe tânărul de 35 de ani care coordonează Caravana mobilă a AUR de 15 ani, din studenție și crede cu tărie că vor face iarăși o nouă surpriză la alegeri”, scrie News.ro.

„AUR și-a prezentat marți candidatul la Primăria Generală a Capitalei, în persoana lui Mihai Enache, un tânăr de 35 de ani, care are studii de licență și masterat în Științe Administrative și juridice, în Administrare Publică și dezvoltare comunitară. Potrivit AUR, Mihai Enache coordonează proiectul Caravana mobilă AUR”, mai notează News.ro.

Magistrații Tribunalului București au decis luni, 9 octombrie, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu controlul judiciar pentru Miruna Pascu, acuzată de încercare de influențare a martorilor. Decizia nu este definitivă.

„Dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei, cu privire la inculpata Pascu Miruna (și) dispune punerea de îndată în libertate a inculpatei Pascu Miruna, la rămânerea definitivă a prezentei, dacă nu este arestată în altă cauză”, se arată în soluția instanței, scrie Libertatea.

Tatăl lui Vlad Pascu, Mihail Pascu, rămâne sub control judiciar „până la o nouă verificare a măsurii preventive, dar nu mai târziu de 60 de zile”, a mai decis Tribunalul București, mai arată Libertatea, care menționează că „decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore”.

Seară liniștită!