122 views
După primele două zile de controale ale autorităţilor, 11 centre sociale au fost închise şi alte 25 au activitatea suspendată.
„Potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în primele două zile de control au fost verificate, în total, 998 de servicii sociale, la nivelul ţării. Dintre acestea, au fost închise 11 (4 în Bucureşti, 2 în Constanţa, câte unul în Giurgiu, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Satu Mare). Totodată, a fost suspendată activitatea a 25 de servicii sociale (11 în Bucureşti, 7 în Giurgiu, câte două în Ilfov şi Timiş, câte unul în Arad, Constanţa şi Vâlcea)”, scrie News.ro.
Şi Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat ieri în chestiunea „azilelor groazei”, declarând că faptele constatate sunt „o ruşine naţională”.
„Chestiunea cu aşa cum s-au numit azilele groazei este una foarte complicată şi, dacă îmi permiteţi să fac o afirmaţie, cred că este o ruşine naţională. Este o ruşine naţională şi măsurile care vor fi luate trebuie să taie răul de la rădăcină. Este evident că aici sunt mulţi vinovaţi, dar nu toţi pot fi încadraţi la fel. Sunt unii vinovaţi direct. Cei care au supus la rele tratamente pe bătrânii care acolo şi-au căutat liniştea şi un tratament uman. Este foarte problematic şi aceste persoane trebuie identificate şi sancţionate conform legii, dar mai sunt şi alţii. Cum putem să ne imaginăm că funcţionează aceste azile fără ca autorităţile de verificare şi control să ştie? Trebuie văzut cine a ştiut şi nu a acţionat trebuie tras la răspundere”, a afirmat Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută marţi la Vilnius, înaintea Summitului NATO, scrie News.ro.
„Cred că lucrurile vor merge mai departe, fiindcă vinovaţi sunt toţi cei care au ştiut şi nu au făcut nimic, n-au sesizat, n-au intervenit şi atunci cred că trebuie să fie găsiţi toţi vinovaţii, indiferent dacă vorbim despre o vinovăţie în exerciţiul în funcţie sau o vinovăţie politică sau morală. Până nu vor fi traşi la răspundere toţi cei care au permis o astfel de grozăvie în România, lucrurile nu vor putea fi îmbunătăţite. Eu sunt adeptul unei intervenţii clare, ferme şi hotărâre”, a mai declarat Preşedintele Iohannis, mai arată News.ro.
Europarlamentarul USR, Vlad Botoş, a trimis, marţi, o scrisoare oficială către doi oficiali ai Comisiei Europene, Didier Reynders, comisar european cu atribuţii în ceea ce priveşte justiţia, şi Verei Jurova, vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori europene şi transparenţă, în care semnalează situaţia gravă cu care se confruntă unele persoane instituţionalizate din România, cerând activarea mecanismelor Uniunii Europene.
„Este inacceptabil ca în casele de bătrâni care au contracte cu statul să se întâmple asemenea acte inumane. Bătrânii noştri suferă din cauza unui sistem inechitabil de pensii. Acum, cei care nu mai pot să aibă grijă de iei înşişi mai trebuie să trăiască şi cu groaza că pot ajunge într-o casă condusă de asemenea monştri. E nevoie de soluţii urgente pentru monitorizare şi intervenţie de la nivel european în cazul sistemului caselor de bătrâni, ca o garanţie în plus pentru siguranţa acestor persoane”, a declarat europarlamentarul Vlad Botoş, potrivit unui comunicat de presă al USR, notează Cotidianul.
Premierul Marcel Ciolacu a susţinut, marţi, în cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că îşi asumă ferm angajamentul privind pregătirea detaliată a reformelor structurale cheie cuprinse în PNRR.
„Şeful Executivului a coordonat, marţi, la Palatul Victoria, Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reuniune desfăşurată cu participarea directorului general al grupului operativ SG RECOVER al Comisiei Europene, Celine Gauer, a directorului general adjunct al Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare DG ECFIN, Declan Costello, şi a altor înalţi funcţionari europeni”, relatează Agerpres.
„Guvernul pe care îl conduc este unul al reformelor în domenii cheie, aşa cum ne-am asumat prin programul de guvernare, dar şi la nivelul coaliţiei de guvernare. Multe dintre reformele asumate prin PNRR se suprapun cu cele necesare pentru pregătirea aderării României la OCDE. Avem voinţa să le implementăm şi convingerea că, pentru România, dezvoltarea structurală şi financiară cu sprijinul Uniunii Europene reprezintă o uriaşă oportunitate. Ca prim-ministru îmi voi asuma ferm angajamentul de a pregăti în detaliu reformele structurale cheie, de a analiza impactul lor asupra populaţiei şi de a le implementa etapizat, cu respectarea tuturor constrângerilor bugetare”, a afirmat Marcel Ciolacu, mai scrie Agerpres.
„Ioana Băsescu și Elena Udrea scapă de anii grei de închisoare”, titrează azi Cotidianul.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dispus, marţi, încetarea procesului împotriva Elenei Udrea, ca urmare a prescrierii faptelor, în dosarul în care fostul ministru primise la instanţa de fond o condamnare de 8 ani închisoare pentru instigare la luare de mită şi spălare a banilor în legătură cu finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009. Magistraţii au pus în aplicare deciziile Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor, fiind anulată astfel condamnarea de 8 ani aplicată de Curtea de Apel Bucureşti. În acelaşi dosar, Instanţa supremă a dispus încetarea procesului penal şi în cazul Ioanei Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, fiindu-i anulată o pedeapsă de 5 ani închisoare primită la Curtea de Apel Bucureşti pentru instigare la delapidare şi spălarea banilor. De asemenea, au fost anulate toate condamnările primite de ceilalţi inculpaţi din dosar: Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări), care avea o pedeapsă de 6 ani în primă instanţă pentru luare de mită; Victor Tarhon (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea), care primise la fond 4 ani cu suspendare pentru luare de mită; Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal), condamnat în primă instanţă la 3 ani cu suspendare pentru delapidare”, relatează Cotidianul.
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat marţi că Rusia va fi nevoită să utilizeze armament „similar” dacă Statele Unite (SUA) furnizează bombe cu fragmentare Ucrainei.
„În eventualitatea în care Statele Unite furnizează muniţie cu fragmentare Ucrainei, forţele armate ruse vor fi nevoite să utilizeze armament similar, ca reacţie, împotriva forţelor militare ucrainene. Trebuie notat faptul că Rusia are în serviciu muniţie cu fragmentare, pentru toate situaţiile. Este mult mai eficientă decât cea americană”, a declarat Serghei Şoigu, citat de agenţia Reuters, scrie România liberă.
„Deşi Serghei Şoigu a declarat că armata rusă nu a utilizat muniţie cu fragmentare în Ucraina, Administraţia de la Washington a acuzat forţele militare ruse că folosesc deja armament de acest fel, cu o rată de eşec de până la 40%, astfel că dispozitivele explozive rămân pe sol, generând mult timp riscuri pentru civili. Washingtonul susţine că muniţia cu fragmentare americană are o rată de eşec de doar 2,35%”, mai arată România liberă.
„Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a anunţat că se opune utilizării de muniţie cu fragmentare. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a condamnat vehement decizia SUA de a furniza muniţie cu fragmentare Ucrainei. Organizaţia umanitară a atras atenţia că în zonele de conflict în care este folosit armament cu submuniţie sunt multe victime civile care ar putea fi evitate”, mai scrie România liberă.
„Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat marţi dezamăgirea că Ucraina nu a fost invitată să adere la NATO”, relatează Reuters, citată de News.ro.
„«NATO va face Ucraina mai sigură, Ucraina va face NATO mai puternică», le-a spus Zelenski miilor de oameni, mulţi dintre ei fluturând steaguri ucrainene, care s-au adunat marţi după-amiază în centrul oraşului Vilnius, gazda summitului. A fost o apariţie surpriză a preşedintelui Volodimir Zelenski, care a venit în Piaţa Lukiskiu însoţit de prima-doamnă Olena Zelenska şi de cuplul prezidenţial lituanian, gazdele reuniunii NATO. Luând cuvântul pe o scenă, Zelenski a mulţumit Lituaniei pentru o «poziţie clară, onestă şi curajoasă» în sprijinul aderării Ucrainei”, relatează News.ro.
„Cu puţin timp înainte de discursul lui Zelenski, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunţase că aliaţii au convenit că NATO va adresa o invitaţie Ucrainei de a se alătura alianţei militare atunci când «membrii vor fi de acord şi vor fi îndeplinite condiţiile»”, mai arată News.ro.
Seară liniştită!
