Ungaria şi Polonia riscă să rămână fără fonduri de la UE

Criza din Ucraina ar aduce schimbări importante pe flancul estic al NATO. La reuniunea de miercuri, de la Bruxelles, a miniștrilor Apărării din țările membre, s-a discutat despre posibila înființare a unui grup de luptă permanent al NATO în România.

„România este gata să găzduiască un grup de luptă, mai mulți aliați au fost gata să ia parte”, a spus Jens Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu miniștrii Apărării, scrie Digi.24.

„«O decizie nu a fost luată încă», a spus acesta, procedurile următoare fiind ca Alianța să ceară avizul autorităților militare din țările în care se vor instala trupe permanente. Stoltenberg a spus că NATO va lua în calcul instalarea de noi grupuri de luptă în regiunile din centru și sud-est – ca de exemplu România – ca parte a strategiei defensive împotriva agresiunii Rusiei. El a precizat că șefii militari vor lucra la un plan detaliat și vor veni cu un răspuns în câteva săptămâni, se arată într-un comunicat al Alianței. Un buget suplimentar de 270 de miliarde de dolari va fi cheltuit pentru apărare, se arată în același comunicat”, relatează Digi.24.

La București, alte două decizii ale Curții Constituționale a României țin prima pagină a presei.

Curtea Constituțională a României a admis, cu unanimitate de voturi, sesizările Guvernului și ale Președintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ care modifică Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Legea neconstituțională se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.

„Cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor două sesizări cu același obiect formulate de Guvernul României și, respectiv, de Președintele României) și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art. II și art. III din Legea pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă”, arată CCR, în informarea de presă, scrie News.ro.

CCR a admis, miercuri, și sesizările pe Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 6/2016, referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

„Cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea celor trei sesizări cu același obiect formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de 51 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Național Liberal, precum și de deputați neafiliați și un deputat al Grupului Minorităților Naționale) și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum și dispozițiile art.I pct.1 fraza a doua, art. II pct. 1, art. IV pct. 1 fraza a treia și art. IV pct. 2 fraza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 sunt neconstituționale”, arată comunicatul de presă al CCR, notează News.ro.

Și tot în Capitală, Camera Deputaților pregătește dezbaterea în plen a Proiectului de Lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Comisia juridică a Camerei Deputaților se întrunește pentru a dezbate și a întocmi un raport privind proiectul de lege privind desființarea SIIJ.

„Voi avea eu o propunere de suplimentare a ordinii de zi. Am fost sesizați de către Biroul permanent cu proiectul de lege pentru desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție. Nu îl vom supune votului astăzi. Am stabilit ora 10:00 pentru mâine, dar va trebui să vorbesc din nou cu toți membrii comisiei pentru a putea invita reprezentanți ai organizațiilor, pe domnul ministru al Justiției, eventual, pe domnul procuror general. În cursul zilei de astăzi, în maximum o oră, vom trimite invitațiile către toate aceste persoane menționate. Până atunci vă rog să trimiteți eventualele amendamente pe care le solicitați, urmând să le dezbatem în ședința de mâine, de la ora 10:00, ședință dedicată acestui proiect de lege, urmând ca votul să fie după dezbateri, mâine”, a arătat președintele Comisiei juridice, av. Laura Vicol, scrie Agerpres.

Presa consemnează și o declarație pe această temă a fostului lider USR, europalamentarul Dacian Cioloș.

„Cei care în România se joacă azi cu uite Secția Specială, nu e Secția Specială ar trebui să înțeleagă că nu se pun în pericol doar pe ei, ci și finanțările din fonduri europene pentru dezvoltarea țării”, a arătat, într-o postare pe Facebook, europarlamentarul USR, Dacian Cioloș, notează Agerpres.

Precizările fostului președinte USR vin după ce, miercuri, Curtea de Justiție a UE a respins contestațiile făcute de Polonia și Ungaria pe regulamentul prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept.

„Curtea Europeană de Justiție a decis că respectarea statului de drept este o condiție pentru a beneficia de statutul de membru al UE. Guvernele Ungariei și Poloniei au fost acuzate de faptul că au făcut rabat de la standarde în ultimii ani. Partidul de guvernământ din Ungaria a condamnat hotărârea ca fiind o decizie politică. CEJ a decis că «buna gestionare financiară a bugetului UE» ar putea fi grav compromisă de încălcarea statului de drept. Statele membre ale UE au aderat la valori comune precum statul de drept și solidaritatea, iar UE «trebuie să fie capabilă să le apere». Ambele țări au fost investigate pentru subminarea independenței instanțelor, a mass-media și a organizațiilor neguvernamentale și ambele sunt beneficiari cheie ai fondurilor UE. Decizia instanței ar putea afecta modul în care miliarde de euro din fondurile de recuperare sunt împărțite între statele membre”, relatează Cotidianul.

News.ro consemnează și declarația Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după anunțarea acestei decizii a CEJ.

„Salut aceste hotărâri, care urmează poziția susținută de Comisie, Parlamentul European, Consiliu și zece state membre în cadrul procedurii. Curtea susține legalitatea acestui instrument important care ne permite să protejăm mai bine bugetul UE și interesele financiare ale Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept. Acest mecanism garantează faptul că bugetul Uniunii va fi protejat și executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat Ursula von der Leyen, relatează News.ro.

Seară frumoasă!