173 views
Criza din Ucraina ar aduce schimbări importante pe flancul estic al NATO. La reuniunea de miercuri, de la Bruxelles, a miniştrilor Apărării din ţările membre, s-a discutat despre posibila înfiinţare a unui grup de luptă permanent al NATO în România.
„România este gata să găzduiască un grup de luptă, mai mulți aliați au fost gata să ia parte”, a spus Jens Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă, după întâlnirea cu miniștrii Apărării, scrie Digi.24.
„«O decizie nu a fost luată încă», a spus acesta, procedurile următoare fiind ca Alianța să ceară avizul autorităților militare din țările în care se vor instala trupe permanente. Stoltenberg a spus că NATO va lua în calcul instalarea de noi grupuri de luptă în regiunile din centru și sud-est – ca de exemplu România – ca parte a strategiei defensive împotriva agresiunii Rusiei. El a precizat că șefii militari vor lucra la un plan detaliat și vor veni cu un răspuns în câteva săptămâni, se arată într-un comunicat al Alianței. Un buget suplimentar de 270 de miliarde de dolari va fi cheltuit pentru apărare, se arată în același comunicat”, relatează Digi.24.
La Bucureşti, alte două decizii ale Curții Constituționale a României ţin prima pagină a presei.
Curtea Constituțională a României a admis, cu unanimitate de voturi, sesizările Guvernului şi ale Preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ care modifică Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Legea neconstituţională se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.
„Cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor două sesizări cu acelaşi obiect formulate de Guvernul României şi, respectiv, de Preşedintele României) şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. II şi art. III din Legea pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă”, arată CCR, în informarea de presă, scrie News.ro.
CCR a admis, miercuri, şi sesizările pe Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 6/2016, referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.
„Cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor trei sesizări cu acelaşi obiect formulate de Avocatul Poporului şi, respectiv, de 51 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal, precum şi de deputaţi neafiliaţi şi un deputat al Grupului Minorităţilor Naţionale) şi a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum şi dispoziţiile art.I pct.1 fraza a doua, art. II pct. 1, art. IV pct. 1 fraza a treia şi art. IV pct. 2 fraza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 sunt neconstituţionale”, arată comunicatul de presă al CCR, notează News.ro.
Şi tot în Capitală, Camera Deputaţilor pregăteşte dezbaterea în plen a Proiectului de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se întruneşte pentru a dezbate şi a întocmi un raport privind proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ.
„Voi avea eu o propunere de suplimentare a ordinii de zi. Am fost sesizaţi de către Biroul permanent cu proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Nu îl vom supune votului astăzi. Am stabilit ora 10:00 pentru mâine, dar va trebui să vorbesc din nou cu toţi membrii comisiei pentru a putea invita reprezentanţi ai organizaţiilor, pe domnul ministru al Justiţiei, eventual, pe domnul procuror general. În cursul zilei de astăzi, în maximum o oră, vom trimite invitaţiile către toate aceste persoane menţionate. Până atunci vă rog să trimiteţi eventualele amendamente pe care le solicitaţi, urmând să le dezbatem în şedinţa de mâine, de la ora 10:00, şedinţă dedicată acestui proiect de lege, urmând ca votul să fie după dezbateri, mâine”, a arătat preşedintele Comisiei juridice, av. Laura Vicol, scrie Agerpres.
Presa consemnează şi o declaraţie pe această temă a fostului lider USR, europalamentarul Dacian Cioloş.
„Cei care în România se joacă azi cu uite Secţia Specială, nu e Secţia Specială ar trebui să înţeleagă că nu se pun în pericol doar pe ei, ci şi finanţările din fonduri europene pentru dezvoltarea ţării”, a arătat, într-o postare pe Facebook, europarlamentarul USR, Dacian Cioloş, notează Agerpres.
Precizările fostului preşedinte USR vin după ce, miercuri, Curtea de Justiţie a UE a respins contestaţiile făcute de Polonia şi Ungaria pe regulamentul prin care fondurile europene sunt condiţionate de respectarea statului de drept.
„Curtea Europeană de Justiție a decis că respectarea statului de drept este o condiție pentru a beneficia de statutul de membru al UE. Guvernele Ungariei și Poloniei au fost acuzate de faptul că au făcut rabat de la standarde în ultimii ani. Partidul de guvernământ din Ungaria a condamnat hotărârea ca fiind o decizie politică. CEJ a decis că «buna gestionare financiară a bugetului UE» ar putea fi grav compromisă de încălcarea statului de drept. Statele membre ale UE au aderat la valori comune precum statul de drept și solidaritatea, iar UE «trebuie să fie capabilă să le apere». Ambele țări au fost investigate pentru subminarea independenței instanțelor, a mass-media și a organizațiilor neguvernamentale și ambele sunt beneficiari cheie ai fondurilor UE. Decizia instanței ar putea afecta modul în care miliarde de euro din fondurile de recuperare sunt împărțite între statele membre”, relatează Cotidianul.
News.ro consemnează şi declaraţia Preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după anunţarea acestei decizii a CEJ.
„Salut aceste hotărâri, care urmează poziţia susţinută de Comisie, Parlamentul European, Consiliu şi zece state membre în cadrul procedurii. Curtea susţine legalitatea acestui instrument important care ne permite să protejăm mai bine bugetul UE şi interesele financiare ale Uniunii împotriva încălcărilor principiilor statului de drept. Acest mecanism garantează faptul că bugetul Uniunii va fi protejat şi executat în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, în beneficiul tuturor cetăţenilor europeni”, a declarat Ursula von der Leyen, relatează News.ro.
Seară frumoasă!
