Un nou război rece?

Europa pare să cunoască un nou război rece. Odată cu ocuparea unei părți din teritoriul Ucrainei de forțele ruse și sancțiunile impuse Rusiei de către Uniunea Europeană, relațiile est-vest sunt mult mai tensionate. Exercițiile militare organizate de NATO și Rusia sporesc tensiunile.

Moștenitoarea Diviziei motorizate 150 Idrița-Berdinsk, care în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la cucerirea Reichstag-ului la 30 aprilie 1945, Divizia motorizată rusă nr. 150 este pregătită de luptă.

„Ministerul rus al apărării a anunțat că formarea diviziei motorizate nr. 150, descrisă de conducerea ministerului ca „monstrul de oțel”, este aproape încheiată, relatează Isvestia. Diviza are baza în regiunea Rostov, sudul Rusiei, aproape de frontiera cu Ucraina. Potrivit Ministerului, divizia nr. 150 dispune de o structură organizatorică unică. Pe lângă cele două regimente de infanterie motorizată și de tancuri, această nouă unitate va mai avea în componența sa regimente de artilerie și antiariene, un batalion de recunoaștere, unul de comunicații și alte componente. (…) Regimentele de tancuri ale Diviziei nr. 150 sunt echipate cu tancuri modernizate T-72B3, ce beneficiază de un sistem de protecție suplimentară. (…) La 2 iunie 2017, Divizia nr. 150 motorizată din regiunea Rostov (Districtul Militar Sud) a fost supus unui prim test de pregătire de luptă. Luna trecută, șeful Statului Major al forțelor armate ucrainene, Viktor Mujenko, anunța că Rusia și-a sporit în ultimul timp prezența militară la granița cu Ucraina, unde a amplasat trei divizii motorizate, care sunt, în esență, destinate desfășurării unor acțiuni rapide de ofensivă”, scrie Adevărul.

Agerpres scrie despre ultimele înzestrări ale armatei ruse: „Rusia intenționează să amplaseze în Crimeea cel mai modern radar al său de înaltă precizie „Voronej-SM”, componentă a Sistemului său național de avertizare în cazul unui atac cu rachete (SPRN), renunțând astfel la ideea recuperării stației radar „Dnepr” din Sevastopol, rămasă din epoca sovietică, a relatat marți RIA Novosti, citând un înalt oficial rus. În plus, această decizie a Moscovei demonstrează, în opinia lor, importanța strategică a peninsulei Crimeea, deoarece amplasarea radarului „Voronej-SM” aici va permite supravegherea nu doar a Mării Negre, ci și a zonei Caucazului și a estului Mării Mediterane”.

„Această decizie se înscrie în planul dezvoltării stațiilor radar amplasate la frontierele Rusiei. Programul respectiv este prevăzut până în 2025 și el are în vedere instalarea de radare pe întregul perimetru al frontierei ruse, precum și în interiorul teritoriului Federației Ruse în scopul îmbunătățirii sistemului de apărare antirachetă al țării”, a declarat expertul militar rus Aleksei Leonkov pentru Rueconomics.ru, notează Agerpres.

La Moscova, președintele Putin declară că planurile de reechipare a forțelor armate și marinei nu se modifică, deși bugetul apărării se va micșora.

„Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a anunțat reducerea bugetului apărării în anul 2018, însă a afirmat că această diminuare nu va afecta planurile de reechipare a forțelor armate și marinei”, relatează TASS, citată de Adevărul. 

Țările Baltice privesc cu îngrijorare la Rusia și anunță suplimentarea bugetelor destinate apărării.

Guvernul minoritar de centru-stânga al Suediei a anunțat miercuri că a căzut de acord cu două partide de opoziție să crească cheltuielile militare în bugetul pentru 2018 în timp ce țara se confruntă cu o intensificare a tensiunilor cu Rusia în Marea Baltică, informează Agerpres.

„Forțele armate suedeze vor primi suplimentar aproximativ 2 miliarde de coroane (250 milioane de dolari) în bugetul din 2018 și în jur de 6 miliarde de coroane în perioada 2018-2020, potrivit acordului dintre coaliția social-democrați și ecologiști și opoziția formată din Partidele Moderat și de Centru, a anunțat radioul suedez.  Armata suedeză a declarat că are nevoie de bani pentru a-și consolida puterea după ani de investiții insuficiente și cerințe mai mari în legătură cu capacitățile sale operaționale”.

În acest timp, Ucraina se luptă cu acuzațiile aduse de The New York Times cu privire la presupusa livrare de motoare de rachete sau de tehnologii relevante Coreei de Nord.

„Ucraina va face o anchetă cu privire la presupusa livrare către Coreea de Nord a unor motoare ucrainene destinate echipării rachetelor, pentru a „confirma” că acuzațiile aduse Kievului sunt nefondate, a anunțat miercuri președintele ucrainean Petro Poroșenko”, transmite France Presse, citată de Agerpres.

„Este puțin important faptul că acuzațiile făcute contra Ucrainei sunt absurde; în calitate de parteneri responsabili, noi trebuie să verificăm atent informațiile publicate de The New York Times cu privire la presupusa livrare de motoare de rachete sau de tehnologii relevante Coreei de Nord”, a scris Poroșenko pe contul său de Facebook, mai scrie Agerpres.

În Europa centrală, Ungaria și Austria se luptă cu valurile de emigranți care au luat cu asalt Europa.

„Austria a început să desfășoare soldați pentru a ajuta poliția să monitorizeze deplasările migranților în apropierea graniței cu Italia, au anunțat miercuri, la Innsbruck, importanți oficiali austrieci din domeniul securității”, relatează DPA, citată de Agerpres.

Adevărul scrie despre situația  presei libere din Ungaria: „Presa regională, confiscată de apropiații premierului Viktor Orban”.

„La zece luni de la închiderea cotidianului „Népszabadság”, doi apropiați ai premierului maghiar Viktor Orbán au cumpărat ultimele șase publicații care nu erau obediente partidului de guvernământ din Ungaria. La începutul lunii ianuarie, Lőrinc Mészáros, fost coleg de clasă al lui Viktor Orbán ce a ajuns oligarhul favorit al regimului, a pus mâna pe 12 din cele 18 cotidiane regionale din Ungaria, întărind astfel puternica influență a guvernului asupra presei”, mai notează Adevărul.

La porțile Europei, Turcia sesizează un potențial focar de război în vecinătatea frontierei sale.

„Referendumul pe tema independenței Kurdistanului irakian – prevăzut pe 25 septembrie – ar putea să conducă la un „război civil” în Irak, a avertizat miercuri ministrul turc de Externe Mevlüt Cavusoglu”, relatează AFP, citată de News.ro.

Presa din aceste zile zugrăvește un tablou complet a unei Europe care este departe de destinația de vacanță care era în anii 2000. Toate tensiunile și amenințările din spațiul european nu fac decât să îngrijoreze și să producă neîncredere între state.

Seară frumoasă!