Ucraina şi Moldova încep negocierile de aderare la UE

Cel mai important anunț din acest an a fost făcut joi seară de Charles Michel, președintele Consiliului European: liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

„Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. De asemenea, Consiliul European a decis ca Georgiei să-i fie acordat statutul de candidat la aderarea la UE. UE va deschide, de asemenea, negocierile cu Bosnia și Herțegovina odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare și a invitat Comisia să prezinte un raport până în martie în vederea luării unei astfel de decizii. Deschiderea negocierilor cu Bosnia-Herțegovina era susținută puternic de Austria, care semnalase că s-ar împotrivi unei aderări accelerate a Ucrainei și Republicii Moldova”, relatează Evenimentul Zilei.

Premierul ungar, Viktor Orbán, a părăsit sala în timp ce liderii au luat decizia de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina.

„Ungaria nu a dorit să participe joi la «decizia proastă» a Consiliului European de a deschide discuțiile de aderare cu Ucraina. Și a rămas departe de această decizie”, a anunțat premierul Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook, notează Evenimentul Zilei.

„Dar 26 de state membre au fost neclintite că această decizie trebuie luată. Așa că Ungaria a decis că dacă 26 de state membre au decis acest lucru, atunci ar trebui să meargă pe drumul lor. Ungaria nu dorește să participe la această decizie proastă. Și, prin urmare, a rămas departe de decizia de astăzi”, a spus Orbán, scrie Evenimentul Zilei.

„UE ar trebui să semneze mai întâi un acord de parteneriat strategic cu Ucraina. Acest acord ar putea dura până la 5-10 ani. Haideți să le apropiem, deoarece decalajul este prea mare acum. Să dăm timp, să lucrăm împreună, iar când vom vedea că putem lucra împreună. Atunci să aducem în discuție problema aderării”, a declarat premierul Orban într-un interviu la radioul de stat, mai arată Evenimentul Zilei.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a caracterizat decizia Uniunii Europene de a deschide negocierile de aderare cu Kievul drept „o victorie pentru Ucraina și întreaga Europă”.

„Este o victorie pentru Ucraina. O victorie pentru întreaga Europă. O victorie care motivează, inspiră și întărește”, a postat Zelenski pe rețeaua de socializare X, scrie România liberă.

Președintele pro-occidental al Georgiei, Salomé Zourabichvili, și-a exprimat joi satisfacția pentru „etapa imensă” realizată de țara sa.

„Această zi marchează o etapă imensă pentru Georgia și familia noastră europeană. (…) Voința de neclintit a poporului georgian a fost exprimată”, a declarat Salomé Zourabichvili pe rețelele sociale, scrie Cotidianul.

Guvernul a aprobat, joi seară, proiectele de lege privind bugetul de stat 2024 și bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2024.

„Proiectele de lege au fost aprobate și vor fi transmise Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătute și adoptate în procedură de urgență, se arată într-un comunicat de presă al Executivului. A fost aprobat și proiectul de ordonanță privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene”, notează Agerpres.

La începutul ședinței Executivului, premierul Marcel Ciolacu a declarat că bugetul de stat pe 2024 va fi axat pe investiții, valoarea acestora ridicându-se la circa 7% din PIB.

„Investițiile sunt de 120 de miliarde de lei, este un record absolut după anul 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la Educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023. La Transporturi, alocăm cu 27% mai mulți bani pentru a susține investițiile din infrastructură, asta înseamnă 6,5 miliarde de lei în plus pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi și lucrări de modernizare a porturilor. Există, de asemenea, suplimentări majore între 30 și 50% în plus pentru Sănătate, inclusiv Casa de Sănătate, Mediu și Dezvoltare. Aici vorbim despre programul «Anghel Saligny», unde alocăm cu 3,7 miliarde de lei mai mult, dublu și ceva față de 2023. (…) Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului, capitalul uman din Educație, noi unități moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizarea condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor. Repet, nu vor exista creșteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investițiilor și, evident, a luptei contra evaziunii”, a mai afirmat șeful Guvernului, mai scrie Agerpres.

Președintele ÎCCJ, Corina Corbu, și premierul Marcel Ciolacu au convenit să fie plătite restanțele salariale din justiție, scrie azi RFI.

„Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a avut joi o întrevedere cu premierul Marcel Ciolacu în legătură cu protestele din Justiție. În cadrul întâlnirii s-a stabilit să fie eliminat din O.U.G. articolul prin care era eșalonată plata unor drepturi salariale restante pentru magistrați, grefieri și personalul auxiliar”, arată RFI.

„Dialogul purtat a avut la bază premisa bunei funcționări a statului de drept, pentru care este necesară colaborarea tuturor puterilor statului, care trebuie să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituțională, cu atât mai mult atunci când sunt în discuție principii fundamentale ale democrației”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ, scrie RFI.

„Decizia vine după ce mai multe instanțe din țară au anunțat că își suspendă activitatea, iar grefierii au ieșit în stradă, personalul din Justiție fiind nemulțumit că în «Ordonanța trenuleț» la art. VIII se prevede eșalonarea pe șapte ani a plății unor drepturi salariale, câștigate prin hotărâri judecătorești definitive și acte administrative”, mai scrie RFI. 

Magistrații Tribunalului Suceava au emis, la propunerea procurorilor DNA, mai multe mandate de arestare preventivă în dosarul deschis privind angajările de la Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani.

„Fostul manager al Spitalului Județean de Urgență «Mavromati» din Botoșani, Doina Caba, dar și directorul de îngrijiri al aceluiași spital, Coca Stela Crîșmaru, au fost arestați preventiv în scandalul de corupție care afectează cea mai mare unitate spitalicească din județul Botoșani. (…) De asemenea, judecătorii de la Tribunalul Suceava au mai dispus arestarea preventivă a doi medici, Claudia Malancea – șef de Secție ATI și a Corneliei Anca Sărban – medic-șef Secție Medicină Internă Săveni, aparținând Spitalului Județean de Urgență «Mavromati»”, scrie Agerpres.

„În același dosar au mai fost arestați șeful Serviciului Administrativ, Tehnic și Aprovizionare din cadrul Spitalului Județean, Silvian Adrian Tatarcan, registratorul medical Cristina Niculina Andronache, economista Liliana Laura Calinciuc de la Biroul Salarizare, secretara managerului spitalului, Mirela Gabriela Focșa, și asistentul medical șef al Secției ATI, Marinela Preda. De asemenea, administratorul unei firme private a fost arestat pentru trafic de influență. Totodată, alte patru persoane au fost puse sub control judiciar”, mai arată Agerpres.

Seară liniștită!