95 views
Marţi seară, Guvernul Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru pachetul de măsuri fiscale luate cu scopul declarat de a reduce deficitul bugetar. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, afirmă că, prin măsurile adoptate, Executivul „nu a făcut altceva decât să aducă bani suplimentari” la buget, de la companii.
„Guvernul României, prin pachetul de măsuri, nu a făcut altceva decât să aducă bani suplimentari de la bănci, de la corporaţiile multinaţionale şi e drept că a fost mult scandal pentru ceea ce înseamnă microîntreprinderi, dar să ştiţi că pe lângă faptul că 420.000 de microîntreprinderi încă au 1% impozit pe cifra de afaceri, totuşi discutăm şi de un segment de optimizare fiscală. Ştiţi cât este cifra de afaceri la microîntreprinderi? 250 de miliarde de lei. Ştiţi cât este profitul net înregistrat de microîntreprinderi? 66 de miliarde de lei. Ştiţi cât este impozitul pe care îl datorează bugetului de stat? 2,5 miliarde lei. Dacă acest lucru se pare că este rezonabil, ca 15 miliarde de euro să fie impozitate în ţara românească cu 500 de milioane de euro, unde Dumnezeu în Uniunea Europeană s-a mai întâlnit aşa ceva?”, a afirmat Marcel Boloş, marţi seară, la Antena 3, scrie News.ro.
„În ceea ce priveşte băncile, care vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri pentru o perioadă de doi ani, până la 1 ianuarie 2026, ministrul a explicat: «600 de milioane de lei este, plătesc 41 de bănci. Împărţim 600 de milioane de lei la 41, să vedeţi cât vine pe o bancă şi dacă vi se pare mult…». El a ţinut să sublinieze că băncile înregistrează în România un profit net de 10 miliarde de lei şi că România este, pentru bănci, una dintre ţările cu cea mai ridicată rată de profitabilitate, fiind «suficiente resurse încât 2% să nu genereze vremuri apocaliptice»”, mai notează News.ro.
Premierul Marcel Ciolacu a transmis, miercuri, că Guvernul aşteaptă de la Curtea de Conturi un „feedback real” privind eficienţa setului de măsuri fiscale menite să crească încasările la buget şi să reducă risipa.
„La preluarea mandatului echipei guvernamentale pe care o conduc, colegii mei au avut plăcuta surpriză de a primi din partea Curţii de Conturi o listă cu măsurile şi recomandările pe care ministerele trebuiau să le implementeze, în urma rapoartelor de audit. Genul acesta de anticipare şi pro-acţiune va întări încrederea şi colaborarea între noi şi dumneavoastră. Ieri, Guvernul şi-a asumat un set de măsuri fiscale menite să crească încasările la buget şi să reducă risipa. Aşteptăm de la Curtea de Conturi să ne ofere un feed-back real, dacă aceste măsuri şi-au atins ţinta sau nu. Ne bazăm pe profesionalismul şi corectitudinea dumneavoastră în auditarea acestor măsuri”, a transmis Premierul Ciolacu, scrie Agerpres.
Presa mai scrie azi că prşedintele AUR, George Simion, a declarat miercuri, la o conferinţă de presă că dacă până vineri după-amiază reprezentanţii USR nu vor veni să depună moţiunea de cenzură, înseamnă că aceştia „nu fac decât jocul lui Marcel Ciolacu”. Simion a anunţat că a strâns semnăturile a 52 de parlamentari pentru o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu.
„Aveţi în faţa dumneavoastră semnăturile a 52 de parlamentari care vor, conform prevederilor în vigoare, să dezbată în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului măsurile fiscale luate de Marcel Ciolacu şi să se pronunţe contra acestor măsuri. USR-ul face un joc periculos, nu condiţionăm sub nicio formă semnăturile celor 52 de parlamentari de vreun text, de vreo moţiune, de vreun iniţiator. Aceste 52 de semnături aparţin celor 52 de parlamentari care şi-au dat acordul scris pentru a ajunge la o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu (…). Avem trei zile – miercuri, joi şi vineri – trei zile în care eu şi colegii mei din AUR îi vom aştepta aici, în faţa plenului Camerei Deputaţilor, pe cei de la USR, să ia aceste semnături şi să le depună. Dacă până vineri după-masă cei de la USR nu vor veni să depună moţiunea de cenzură cu orice text vor ei, înseamnă că cei de la USR nu fac decât jocul lui Marcel Ciolacu, care asta a vrut, fragmentarea opoziţiei, cumpărarea cu anumite funcţii, cu anumite privilegii a unora şi altora dintre parlamentari”, a transmis Simion, scrie Agerpres.
„Parlamentul Turciei își va respecta promisiunea de a ratifica candidatura Suediei la NATO dacă administrația președintelui american Joe Biden va deschide calea pentru vânzarea de avioane F-16 către Ankara, a declarat marți, 26 septembrie, președintele Tayyip Recep Erdogan”, scrie Libertatea, citând Reuters.
„Dacă ei (SUA, n.r.) își respectă promisiunile, parlamentul nostru își va respecta și el propria promisiune. Parlamentul turc va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește aderarea Suediei la NATO”, a declarat Erdogan, mai arată Libertatea.
La începutul războiului ruso-ucrainean, o rachetă de producţie rusească căzută pe teritoriul Poloniei ar fi putut declanşa un moment de criză pentru Polonia şi NATO, însă reacţia a fost prudentă. După 2 ani de cercetări, potrivit publicației poloneze Rzeczpospolita, ancheta Procuraturii din Varșovia a stabilit că racheta care a căzut anul trecut în Polonia și a ucis doi oameni a fost trasă de un sistem antiaerian ucrainean.
„A fost trasă de un sistem ucrainean de apărare”, este concluzia anchetei Procuraturii de la Varșovia, citată, pe surse, de publicația poloneză Rzeczpospolita, scrie Libertatea.
„Opinia este categorică și exclude posibilitatea ca racheta, care în seara zilei de 15 noiembrie 2022 a căzut în perimetrul unei ferme, ucigând doi oameni, să fi fost trasă de pe teritoriul Rusiei”, scrie publicația poloneză, arată Libertatea.
„Această rachetă are o rază de acțiune cuprinsă între 75 și 90 de kilometri. În acel moment, pozițiile rusești se aflau într-un loc din care nicio rachetă rusească nu ar fi ajuns la Przewodow”, cred anchetatorii, mai scrie Libertatea.
Seară liniştită!
