Turcia pune condiţii

Marți seară, Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament pentru pachetul de măsuri fiscale luate cu scopul declarat de a reduce deficitul bugetar. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, afirmă că, prin măsurile adoptate, Executivul „nu a făcut altceva decât să aducă bani suplimentari” la buget, de la companii.

„Guvernul României, prin pachetul de măsuri, nu a făcut altceva decât să aducă bani suplimentari de la bănci, de la corporațiile multinaționale și e drept că a fost mult scandal pentru ceea ce înseamnă microîntreprinderi, dar să știți că pe lângă faptul că 420.000 de microîntreprinderi încă au 1% impozit pe cifra de afaceri, totuși discutăm și de un segment de optimizare fiscală. Știți cât este cifra de afaceri la microîntreprinderi? 250 de miliarde de lei. Știți cât este profitul net înregistrat de microîntreprinderi? 66 de miliarde de lei. Știți cât este impozitul pe care îl datorează bugetului de stat? 2,5 miliarde lei. Dacă acest lucru se pare că este rezonabil, ca 15 miliarde de euro să fie impozitate în țara românească cu 500 de milioane de euro, unde Dumnezeu în Uniunea Europeană s-a mai întâlnit așa ceva?”, a afirmat Marcel Boloș, marți seară, la Antena 3, scrie News.ro. 

„În ceea ce privește băncile, care vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri pentru o perioadă de doi ani, până la 1 ianuarie 2026, ministrul a explicat: «600 de milioane de lei este, plătesc 41 de bănci. Împărțim 600 de milioane de lei la 41, să vedeți cât vine pe o bancă și dacă vi se pare mult…». El a ținut să sublinieze că băncile înregistrează în România un profit net de 10 miliarde de lei și că România este, pentru bănci, una dintre țările cu cea mai ridicată rată de profitabilitate, fiind «suficiente resurse încât 2% să nu genereze vremuri apocaliptice»”, mai notează News.ro.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis, miercuri, că Guvernul așteaptă de la Curtea de Conturi un „feedback real” privind eficiența setului de măsuri fiscale menite să crească încasările la buget și să reducă risipa.

„La preluarea mandatului echipei guvernamentale pe care o conduc, colegii mei au avut plăcuta surpriză de a primi din partea Curții de Conturi o listă cu măsurile și recomandările pe care ministerele trebuiau să le implementeze, în urma rapoartelor de audit. Genul acesta de anticipare și pro-acțiune va întări încrederea și colaborarea între noi și dumneavoastră. Ieri, Guvernul și-a asumat un set de măsuri fiscale menite să crească încasările la buget și să reducă risipa. Așteptăm de la Curtea de Conturi să ne ofere un feed-back real, dacă aceste măsuri și-au atins ținta sau nu. Ne bazăm pe profesionalismul și corectitudinea dumneavoastră în auditarea acestor măsuri”, a transmis Premierul Ciolacu, scrie Agerpres.

Presa mai scrie azi că prședintele AUR, George Simion, a declarat miercuri, la o conferință de presă că dacă până vineri după-amiază reprezentanții USR nu vor veni să depună moțiunea de cenzură, înseamnă că aceștia „nu fac decât jocul lui Marcel Ciolacu”. Simion a anunțat că a strâns semnăturile a 52 de parlamentari pentru o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu.

„Aveți în fața dumneavoastră semnăturile a 52 de parlamentari care vor, conform prevederilor în vigoare, să dezbată în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului măsurile fiscale luate de Marcel Ciolacu și să se pronunțe contra acestor măsuri. USR-ul face un joc periculos, nu condiționăm sub nicio formă semnăturile celor 52 de parlamentari de vreun text, de vreo moțiune, de vreun inițiator. Aceste 52 de semnături aparțin celor 52 de parlamentari care și-au dat acordul scris pentru a ajunge la o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu (…). Avem trei zile – miercuri, joi și vineri – trei zile în care eu și colegii mei din AUR îi vom aștepta aici, în fața plenului Camerei Deputaților, pe cei de la USR, să ia aceste semnături și să le depună. Dacă până vineri după-masă cei de la USR nu vor veni să depună moțiunea de cenzură cu orice text vor ei, înseamnă că cei de la USR nu fac decât jocul lui Marcel Ciolacu, care asta a vrut, fragmentarea opoziției, cumpărarea cu anumite funcții, cu anumite privilegii a unora și altora dintre parlamentari”, a transmis Simion, scrie Agerpres.

„Parlamentul Turciei își va respecta promisiunea de a ratifica candidatura Suediei la NATO dacă administrația președintelui american Joe Biden va deschide calea pentru vânzarea de avioane F-16 către Ankara, a declarat marți, 26 septembrie, președintele Tayyip Recep Erdogan”, scrie Libertatea, citând Reuters.

„Dacă ei (SUA, n.r.) își respectă promisiunile, parlamentul nostru își va respecta și el propria promisiune. Parlamentul turc va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește aderarea Suediei la NATO”, a declarat Erdogan, mai arată Libertatea.

La începutul războiului ruso-ucrainean, o rachetă de producție rusească căzută pe teritoriul Poloniei ar fi putut declanșa un moment de criză pentru Polonia și NATO, însă reacția a fost prudentă. După 2 ani de cercetări, potrivit publicației poloneze Rzeczpospolita, ancheta Procuraturii din Varșovia a stabilit că racheta care a căzut anul trecut în Polonia și a ucis doi oameni a fost trasă de un sistem antiaerian ucrainean.

„A fost trasă de un sistem ucrainean de apărare”, este concluzia anchetei Procuraturii de la Varșovia, citată, pe surse, de publicația poloneză Rzeczpospolita, scrie Libertatea.

„Opinia este categorică și exclude posibilitatea ca racheta, care în seara zilei de 15 noiembrie 2022 a căzut în perimetrul unei ferme, ucigând doi oameni, să fi fost trasă de pe teritoriul Rusiei”, scrie publicația poloneză, arată Libertatea.

„Această rachetă are o rază de acțiune cuprinsă între 75 și 90 de kilometri. În acel moment, pozițiile rusești se aflau într-un loc din care nicio rachetă rusească nu ar fi ajuns la Przewodow”, cred anchetatorii, mai scrie Libertatea.

Seară liniștită!