Turcia face apel la dialog, în criza ucraineană

Odată cu creșterea alarmantă a numărului cazurilor de îmbolnăvire cu varianta Omicron în țările din vestul Europei, marii producători de vaccin caută să producă un nou vaccin special pentru anihilarea acestei tulpini. Pfizer și Moderna anunță că fac noi studii, care să ducă la obținerea unui vaccin eficient.

„Moderna a anunțat că desfășoară un studiu în stadiu intermediar pentru o doză de rapel a vaccinului său COVID-19 concepută special pentru varianta Omicron. Anunțul vine la o zi după ce compania rivală Pfizer a anunțat un studiu similar. Compania a anunțat că, deși o a treia doză a vaccinului său original împotriva coronavirusului a crescut nivelurile anticorpilor neutralizanți, valorile acestora au scăzut la șase luni după administrarea dozei de rapel. Totuși, anticorpii neutralizanți au rămas detectabili la toți participanții, a precizat Moderna”, relatează Cotidianul, citând surse Reuters.

Cu fiecare zi care trece, și în România, odată cu raportarea de noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, crește și presiunea exercitată asupra sistemului medical din România. Medicul Octavian Jurma a fost întrebat de jurnaliștii B1 TV care ar putea fi „cifrele” pandemiei la sfârșitul săptămânii viitoare.

„Vom vedea probabil peste 50.000 de cazuri pe zi până la sfârșitul săptămânii viitoare și abia peste două săptămâni ne putem aștepta la acel vârf”, a declarat medicul Octavian Jurma, notează Libertatea.

Octavian Jurma a precizat că avem o creștere „fulminantă” de cazuri noi, care nu se știe când se va opri.

„Am mărit foarte mult numărul de teste, dar n-am reușit să le mărim atât de mult încât să prindem pandemia din urmă. Abia ținem pasul cu ea în continuare, ceea ce înseamnă că avem o creștere reală, fulminantă, care va atinge un platou la un moment dat, însă suntem abia în a cincea săptămână a pandemiei. Niciunde nu s-a ajuns mai repede, la un vârf, de șase săptămâni, nici în Africa de Sud, nici în Marea Britanie”, a mai spus medicul Octavian Jurma, mai scrie Libertatea.

Comisia Europeană anunță un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde de euro pentru Complexul Energetic Oltenia S.A.

„Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda societății de energie electrică «Complexul Energetic Oltenia SA» un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde de euro. Ministrul Energiei Virgil Popescu afirmă, într-o postare pe Facebook, că aceasta este o dovadă că a luat deciziile bune și că măsura va permite companiei să își finanțeze planul de restructurare și să-și facă planuri viabile pe termen lung. El i-a mulțumit vicepreședintelui executiv al CE și Comisarului pentru Concurență, Margrethe Vestager, pentru suportul acordat în această speță. De asemenea, a mulțumit și colegilor de la minister și celor de la CEO pentru toată munca depusă pentru a putea obține acest rezultat”, relatează News.ro.

„Planul de restructurare prezentat de România și ajutorul pentru sprijinirea acestuia vor asigura restabilirea viabilității pe termen lung a CE Oltenia fără a fi necesară continuarea acordării de ajutor de stat. Sprijinul public este însoțit de garanții pentru a asigura că denaturările concurenței care s-ar putea produce sunt reduse la minimum și că măsurile vor sprijini obiectivele de decarbonizare ale UE, în concordanță cu Pactul verde european”, a declarat vicepreședintele executivă, Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, mai notează News.ro.

Tot News.ro scrie despre cooptarea fostului ministru al Justiției, avocatul Ana Birchall, în echipa de conducere a Nuclearelectrica.

„Fostul ministru social-democrat al Justiției, Ana Birchall, va fi Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice și Relații Internaționale al Nuclearelectrica. Birchall s-a declarat onorată să se alăture echipei Nuclearelectrica, contribuind astfel la implementarea proiectelor pe care le-a promovat în domeniul energiei în calitate de vicepremier, în special în cadrul parteneriatului strategic nord-american”, relatează News.ro.

Presa relatează și despre noile acțiuni ale Rusiei: peste 20 de nave militare ruse au fost trimise în largul Mării Negre, în cadrul unui nou exercițiu militar.

 „Toată această desfășurare de forțe intervine în momentul în care Ucraina ar putea fi ținta unui nou atac din partea Rusiei. Atacul poate veni inclusiv de pe Marea Neagră. O ipoteză ar fi că Rusia, care ocupă ilegal Crimeea, ar vrea să ocupe și alte zone din litoralul Ucrainei. Comandamentul Flotei Mării Negre a anunțat că navele au pornit de la bazele lor din Sevastopol și Novorossiysk. Potrivit acestei surse, navele rusești au planificate o serie de exerciții în Marea Neagră, în lunile ianuarie și februarie”, relatează România liberă.

Turcia, prin Președintele Recep Tayyip Erdogan, face apel la dialog în criza ucraineană.

„Într-un interviu la postul de televiziune NTV, Președintele Erdogan a spus că l-a invitat pe omologul rus Vladimir Putin în Turcia în baza unei propuneri de a găzdui ambele părți pentru o soluție diplomatică și o cale spre pace. El a adăugat că așteaptă un răspuns din partea Moscovei. Erdogan a mai spus că este nevoie de un dialog cuprinzător, care să abordeze unele din preocupările de securitate ale Rusiei, explicându-i-se în același timp Moscovei că unele din cererile sale nu sunt plauzibile”, scrie Digi 24, citând surse Reuters.

„Ankara are legături bune atât cu Kievul, cât și cu Moscova, dar se opune politicilor ruse din Siria și Libia, precum și anexării peninsulei Crimeea în 2014. În timp ce cooperează cu Rusia în domeniul apărării și energiei, Ankara a vândut și drone sofisticate Ucrainei, ceea ce a supărat Moscova”, mai notează Digi 24.

La cererile Moscovei, NATO răspunde și face câteva propuneri care ar putea înlătura o parte dintre suspiciunile Rusiei.

„NATO propune Rusiei măsuri practice în sensul creșterii transparenței și controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecții reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România și Polonia”, relatează Wall Street Journal, citat de HotNews.ro și de Libertatea.

„Oficialii americani le-au arătat un document confidențial aliaților europeni, înainte de a transmite propunerile SUA la Moscova, subliniind câteva posibile soluții, după care administrația Biden a consultat și a informat Congresul. În document, printre ideile prezentate Rusiei se numără și aceea conform căreia Moscova ar putea inspecta bazele americane din România și Polonia, scrie Wall Street Journal. Astfel, dacă se va ajunge la un acord, baza de la Deveselu ar putea fi inspectată de experți militari ruși. Această propunere vine după ce Moscova s-a plâns că sistemele ar putea fi folosite pentru a lansa rachete de croazieră pe teritoriul Rusiei, o acuzație pe care SUA au respins-o. Inspecțiile ar fi menite să liniștească Rusia că lansatoarele nu pot fi folosite în scopuri ofensive”, mai arată Libertatea.

Seară frumoasă!