Taxele şi impozitele locale ar putea fi majorate

În condiţiile în care inflaţia creşte, aducând majorări semnificative la preţurile bunurilor şi serviciilor, acum şi taxele şi impozitele locale ar putea fi majorate, dacă va fi votat un amendament, depus de senatorii coaliţiei la textul Ordonanţei nr. 16/2022, aflată în dezbatere parlamentară.

„Este un amendament care a fost discutat şi la nivelul coaliţiei, a fost discutat şi cu reprezentanţii autorităţilor locale, atât cu Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, cu Asociaţia Municipiilor, a oraşelor, a comunelor, fiecare dintre dumnealor venind şi ridicând problema că vechea formulă din Codul Fiscal prevedea o serie întreagă de demersuri tehnice, anume acea ridicare a nivelului de impozit în funcţie de valoarea cuprinsă în grilele notariale, ceea ce, la nivelul autorităţilor locale, tehnic era imposibil de realizat până la finale anului. De aceea, s-a solicitat şi s-a obţinut acordul politic ca această decizie să fie amânată, în schimb se introduce amendamentul, astfel încât acestea să fie crescute cu 50%, faţă de valoarea iniţială, din ceea ce există acum. E o decizie care a fost luată în coaliţie”, a explicat premierul Nicolae Ciucă, miercuri la Alba Iulia, întrebat în legătură cu amendamentul respectiv, scrie News.ro.

Guvernul a plafonat prin Ordonanţă de urgenţă preţul  la lemnul de foc şi la brichetele de cărbune.

„Preţul la lemnul de foc, tocătură provenită din lemn, rumeguş şi restul de lemn se stabileşte la 400 lei pe metrul cub, cu TVA inclus, respectiv la brichete, se stabileşte un preţ maxim de 1.500 de lei pe tonă, cu TVA inclus, şi la peleţi maxim 2.000 lei pe tonă, cu TVA inclus”, a explicat ministrul Mediului, Tanczos Barna a anunţat că Executivul.care a adăugat că e o măsură necesară pentru sprijinirea cetăţenilor care folosesc lemnul ca resursă în gospodărie, pentru sezonul de iarnă, scrie News.ro.

Presa mai scrie că aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen va intra în dezbaterea Consiliului UE în luna decembrie a.c. Subiectul este comentat de Euractiv.com., citat de News.ro.

„Preşedinţia cehă se angajează să facă progrese pentru a permite Bulgariei şi României să facă parte pe deplin din Spaţiul Schengen”, a declarat ministrul ceh al Afacerilor UE, Mikulas Bek, miercuri, în timpul unei dezbateri pe acest subiect în Parlamentul European, scrie News.ro.

„Avem două state membre UE care îndeplinesc toate condiţiile pentru a adera la acest domeniu. Sunt pregătiţi pentru Schengen, dar încă aşteaptă unda verde a Consiliului din 2011. Au trecut 11 ani, dar nu a fost înregistrat niciun progres. Acest lucru este pur şi simplu inacceptabil”, a declarat preşedintele Partidului Popular European, Manfred Weber, mai notează News.ro.

O poziţie similară a avut şi  preşedinta S&D, Iratxe, Garcia Perez, care  a descris „blocada în Consiliu” ca fiind „discriminatorie”.

„Vorbim mult despre solidaritate, dar trebuie să se aplice tuturor. Nu poţi cere solidaritate din partea Bulgariei şi României când Uniunea Europeană nu îşi respectă propriile angajamente. Este cea mai bună reţetă pentru a alimenta nemulţumirea faţă de Europa şi sprijinul pentru mesajele populiste antieuropene”, a adăugat preşedinta S&D, scrie News.ro.

„Doar gruparea Identitate şi Democraţie (ID) este împotrivă. Guido Reil, din partidul «Alternative für Deutschland», a catalogat România drept «Vestul Sălbatic» în mijlocul Europei, făcând referire la nivelurile de corupţie şi crimă organizată în cele două ţări”, mai noteazăNews.ro, citând Euractiv.com.

Polonia este tot mai aproape de o decizie istorică:  preşedintele Andrzej Duda spune că a purtat discuții cu SUA despre găzduirea de armament atomic pentru a contracara amenințarea ce vine din partea Rusiei.

„Problema este, în primul rând, că nu avem arme nucleare. Există întotdeauna o oportunitate potențială de a participa la «partajarea» armelor nucleare”, a spus preşedintele Poloniei Andrzej Duda într-un interviu pentru ziarul Gazeta Polska, publicat miercuri și citat, între alții, de Bloomberg, se arată pe site-ul Antena 3.

„Am discutat cu liderii americani dacă SUA iau în considerare o astfel de posibilitate, ca Polonia să partajeze aceste arme. Subiectul este deschis”, a mai dezvăluit preşedintele Poloniei, scrie Antena 3.

„Partajarea nucleară invocată de Andrzej Duda poate însemna mai multe lucruri, de la avioane de escortă sau de recunoaștere pentru o misiune nucleară până la oferirea de avioane cu dublă capacitate, disponibile pentru roluri nucleare și chiar găzduirea efectivă a armelor nucleare ale unui stat aliat.(…) Comentariile președintelui polonez conturează perspectiva ca armele nucleare americane să poată fi găzduite pentru prima dată în istorie pe teritoriul unui membru NATO care s-a aflat cândva în spatele Cortinei de Fier”, mai notează Antena 3.

„La două săptămâni după ce preşedintele Vladimir Putin a semnat ordinul de mobilizare «parţială», în armata rusă au fost încorporaţi 200.000 de rezervişti”, a anunţat marţi ministrul apărării, Serghei Şoigu, citat de AFP, scrie Cotidianul.

„Instruirea personalului unităţilor (nou) formate se realizează pe 80 de terenuri militare şi în şase centre de formare”, a arătat Şoigu într-o şedinţă a guvernului de la Moscova, dând asigurări că „recruţii vor fi trimişi pe front cu unităţi care au luptat deja în Ucraina”, mai notează Cotidianul.

Le Monde, citat de Antena 3, notează că preşedintele Vladimir Putin a emis, miercuri, un decret prin care transferă în proprietatea Rusiei Centrala nucleară ucraineană Zaporojie.

„Decizia a fost luată în contextul în care Rusia a anexat regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, o acţiune nerecunoscută de Ucraina, de Naţiunile Unite sau de statele occidentale. Rafael Grossi, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), urmează să efectueze curând vizite în Rusia şi Ucraina pentru a discuta despre securizarea Centralei nucleare Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse”, mai notează Antena 3.

Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE să livreze tancuri Ucrainei şi „să accelereze” procedura de aderare a acestei ţări la Uniune.

„Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua s-şi recucerească teritoriul (…), de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le deţin”, a declarat preşedintele Parlamentului European în acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg, notează Antena 3.

Seară liniştită!