Summitul regional „Iniţiativa celor Trei Mări“ şi noua Europă

Presa scrie și astăzi despre cazul judecătoarelor Gabriela Bîrsan și Iuliana Pușoiu, care au fost achitate definitiv, joi, de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un dosar în care erau acuzate de DNA de mai multe infracțiuni, printre care și de luare de mită.

„Un complet de cinci judecători de la Instanța supremă a respins apelul DNA, fiind menținută decizia de achitare dată de un alt complet în noiembrie 2016. În același dosar au fost achitați Anton Pandrea (fost judecător la Înalta Curte și fost membru al CSM), Corina Corbu (judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți), avocații Radu și Claudia Silinescu Gherbovan, omul de afaceri Gabriel Chiriac și Florian Ionescu, șoferul Gabrielei Bîrsan. Florian Ionescu a rămas cu obligația de a plăti o amendă administrativă de 500 de lei”, notează Agerpres.

News.ro scrie azi și despre un comunicat al CSM, dat publicității după ce fosta președintă a Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), judecătoarea Gabriela Bârsan și alți trei judecători de la ICCJ au fost achitați definitive, într-un dosar de corupție.

„Secția pentru judecători a CSM se declară preocupată de apărarea judecătorilor împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitate și afirmă, «fără a nega îndrituirea organelor de urmărire penală în aprecierea oportunității de identificare a faptelor prevăzute și pedepsite de legea penală», că interpretarea și aplicarea legii la un caz concret constituie atributul activității de judecată, regula fiind că modalitatea în care judecătorul interpretează și aplică legea într-o cauză nu este susceptibilă de cenzurare, decât în cadrul căilor de atac”, arată News.ro.

Reacția CSM e salutată și de președintele UNJR, judecătorul Dana Gîrbovan.

„Am citit azi comunicatul Secției pentru judecători a CSM și m-am bucurat că, pentru prima dată, asumându-și rolul de garant al independenței judecătorilor și al instanțelor, Secția a denunțat public practica abuzivă a DNA din dosarul Bârsan de a cerceta judecători pentru hotărârile pe care le pronunță”, a scris Dana Gîrbovan președintele UNJR pe Facebook, arată Mediafax.

Mediafax mai notează din postarea de pe Facebook a judecătoarei Gîrbovan, președintele UNJR: „Am ascultat-o pe doamna judecător Gabriela Bârsan și m-am oprit. Am ascultat-o vorbind cu demnitatea unui om puternic, nefrânt și neîndoit, despre anii în care a fost suspendată din funcție și umilințele la care ea și familia dânsei au fost supuși în această perioadă. Am ascultat-o și mi-am dat seama că orice aș spune, tehnic, ar fi fost steril și nepotrivit acum, deoarece atunci când trebuia să vorbim, am tăcut. Doamna Bârsan a spus că se va mai întoarce la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a mai intra încă o dată într-o ședință de judecată, după care va iesi cu capul sus din profesie. În timp ce dânsa iese cu capul sus, noi, cei rămași, nu putem decât sta cu capul plecat, atât din respect, cât și de rușine. Să tăcem, cu capul plecat, și să facem un efort să gândim. Să ne gândim la momentele în care trebuia să vorbim și am tăcut. Să ne gândim ce putem face acum să ne redobândim și noi demnitatea pierdută în demagogie, vorbe goale, ipocrizie și lașitate”.

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a ajuns azi atât în atenția CCR, cât și a Curții de la Veneția.

„Președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale, vineri, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a anunțat Administrația Prezidențială. Șeful statului anunța, miercuri, că trimite la Curtea Constituțională întregul pachet al legilor justiției și sesizează Comisia de la Veneția, el adresând și un apel CCR să nu se grăbească și să conlucreze cu organismul european”, scrie News.ro.

În timp ce țările din vestul Europei încearcă să limiteze accesul Estului la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027, invocîndu-se diverse motive legate fie de justiție și statul de drept, fie de neacceptarea imigranților pe teritoriul național, SUA e preocupată de crearea unui coridor între Baltică și Marea Neagră. În această toamnă, în România va avea loc Summitul regional „Inițiativa celor Trei Mări” – Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, la care, potrivit Ziarului Financiar vor participa vicepreședintele Statelor Unite Mike Pence și șefi de stat din 12 țări din Europa Centrală și de Est: Aus­tria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Leto­nia, Lituania, Polonia, România, Slo­vacia, Slo­ve­nia și Ungaria.

„Acest summit Summitul va avea și o com­ponentă economică foarte puternică, de atragere și susținere reciprocă a inves­tițiilor și comerțului dintre țările din regiune și SUA”, scrie Ziarul Financiar.

„Coridorul țărilor aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Ma­rea Neagră este văzut de geo­stra­tegi ame­ricani, dintre care cel mai pro­emi­­nent este George Fried­man, ca singura «barieră» care se poate inter­pu­ne între o alianță germano-rusă, în care Rusia vine cu resursele naturale, iar Germania cu tehnologia”, mai arată Ziarul Financiar.

Seară frumoasă!