Salariile primarilor se vor majora cu 5%

Deschidem Revista din această seară cu o declarație a premierului României, care vizează viitorul relațiilor româno-ucrainene. Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, miercuri, la conferința internațională „Reconstrucția Ucrainei și rolul strategic al României”, organizată la Sinaia, că relațiile dintre România și Ucraina urmează să ajungă, în scurt timp, la nivelul unui parteneriat strategic.

„Relațiile dintre România și Ucraina vor ajunge în scurt timp la nivelul unui veritabil parteneriat strategic. O componentă esențială a parteneriatului va fi centrul logistic pe care îl vom organiza pe teritoriul României, pentru reconstrucția și asistența Ucrainei. Avem în fața noastră o provocare majoră, dată de invazia ilegală și neprovocată a Rusiei în Ucraina. Este o amenințare directă la adresa securității și stabilității în zona Mării Negre, cu efecte negative resimțite global, când vorbim de securitatea alimentară în țările cele mai vulnerabile sau de securitatea energetică”, a spus premierul Marcel Ciolacu, notează RFI.

„Atacurile necontenite ale forțelor ruse în Ucraina confirmă, de fapt, frustrarea Rusiei în fața solidarității Europei, a comunității euroatlantice și, în general, a democrațiilor din toată lumea pentru Ucraina. Conferința de la Sinaia evidențiază rolul strategic al României pentru sprijinul Ucrainei și pentru reconstrucția acestei țări. Subliniez că România acționează și va continua să fie promotorul măsurilor concertate ale comunității euroatlantice pentru rezistența Ucrainei și reconstrucția acestei țări, în cadrul procesului de integrare europeană. Europa nu-și poate permite ca Ucraina să piardă. Noi credem în victoria Ucrainei, fiind conștienți că este nevoie de mai mult ajutor și efort din partea partenerilor internaționali”, a mai precizat prim-ministrul României, scrie RFI.

Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea Președintelui Klaus Iohannis privind legea referitoare la mandatul președintelui Consiliului Legislativ.

„Potrivit unui comunicat al CCR judecătorii constituționali au respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și au constatat că Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, în ansamblul său, precum și dispozițiile art.I pct.1 – cu referire la art.2 alin.(1) lit.e), art.I pct.6 – cu referire la art.13 alin.(1), art.I pct.11 – cu referire la art.181-184, art.I pct.16 – cu referire la art.23 alin.(3), art.I pct.18 – cu referire la art.25 și art.I pct.19 – cu referire la art. 27 alin.(3) din aceasta sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, scrie Cotidianul.

„Legea, care i-a fost transmisă președintelui de Parlament pe 13 noiembrie în vederea promulgării, are ca obiect de reglementare stabilirea duratei de 5 ani pentru mandatul președintelui Consiliului Legislativ și pentru președinții de secție, mandat care poate fi reînnoit o singură dată, introducerea unor dispoziții referitoare la dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică, modificarea unor proceduri și atribuții ale Consiliului Legislativ, restructurarea departamentelor din cadrul Consiliului Legislativ, precum și armonizarea unor norme juridice cu legislația cadru aplicabilă”, mai arată Cotidianul.

Gândul scrie azi că 11 persoane, printre care medici și funcționari cu atribuții în procedurile de angajare, au fost reținute pentru 24 de ore într-un dosar de corupție legat de mita oferită pentru angajările la Spitalul Județean de Urgență din Botoșani.

„Ancheta are la bază suspiciuni de corupție la Spitalul Județean de Urgență «Mavromati». Conform surselor judiciare, pentru orice post disponibil în cadrul Spitalului Județean Botoșani, exista un tarif cuprins între 2000 și 15.000 de euro”, mai notează Gândul.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a vorbit miercuri despre creșterea salariilor bugetarilor cu 5% și despre faptul că aceste majorări nu se aplică demnitarilor.

„S-au eliminat toți cei care dețin înalte funcții publice, din zona vizibilă care, probabil, a generat și indignare sau îngrijorare. Tot ce înseamnă parlamentari, miniștri, secretari de stat sunt eliminați din această creștere (a salariilor de 5% – n.r.)”, a precizat Stroe, scrie Agerpres.

Ionuț Stroe a declarat că nu sunt eliminați de la această creștere și primarii, aceștia fiind asimilați Corpului funcționarului public.

„Aceștia sunt asimilați oarecum Corpului funcționarului public din România și, în mod evident, că există o așteptare cel puțin în raport cu creșterea veniturilor. În zona de sus, în zona superioară a demnităților publice, salariile sunt înghețate”, a explicat Stroe, mai notează Agerpres.

Stroe a respins ideea că majorarea salariilor primarilor vine ca urmare a faptului că 2024 este an electoral.

„Comisia Europeană, care a înghețat finanțarea altor țări în cazuri similare, va lua măsuri împotriva Slovaciei dacă aceasta va adopta modificări ale legislației penale ce încalcă legislația Uniunii Europene, a declarat miercuri comisarul european pentru justiție, Didier Reynders”, relatează Reuters, citată de News.ro.

„Avertismentul vine după ce, ignorând un apel anterior al Comisiei de a acționa fără grabă, Guvernul premierului Robert Fico a accelerat în parlament propuneri care includ eliminarea Biroului Special al procurorului pentru cazurile de mare corupție. Marți, mii de persoane au protestat deja la Bratislava și în alte orașe din cauza propunerilor. Guvernul lui Fico intenționează să promoveze până la Crăciun legislația prin care desființează Biroul Procurorului Special.Președinta Slovaciei, Zuzana Caputova, a amenințat că se va opune prin veto legislației, în timp ce partidele de opoziție au promis că vor face tot ce le stă în putință pentru a o bloca în parlament”, mai scrie News.ro.

Miercuri, Comisia Europeană a anunțat deblocarea sumei de 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei.

„Acest anunț vine cu o zi înaintea unui summit european, la care premierul ungar Viktor Orban amenință că se va opune lansării negocierilor de aderare cu Ucraina și unui ajutor financiar al UE în valoare de 50 de miliarde de euro destinat Kievului. (…) Fondurile destinate Ungariei în cadrul planului european de relansare post-pandemie rămân, de asemenea, blocate din aceleași motive legate de respectarea statului de drept. Cu toate acestea, Comisia Europeană a aprobat recent Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, pe baza căruia vor fi acordate fonduri din acest program. În plus, Comisia va elibera o primă tranșă de 920 de milioane de euro către Budapesta din cadrul planului european complementar REPowerEU, care are ca scop accelerarea tranziției către o energie curate”, scrie România liberă.

Seară liniștită!