Rusia, cu ochii pe Transnistria

Vineri, 16 februarie a.c., este ziua în care am putea afla calendarul alegerilor din acest an. Premierul Marcel Ciolacu declară că din punctul său de vedere o comasare a alegerilor este posibilă numai dacă se va ajunge la un acord pentru întregul program al tuturor scrutinelor din acest an electoral.

„Nu este pentru prima oară când o spun, o spun și în seara aceasta: în momentul în care vom avea un program pentru toate alegerile pentru tot anul electoral, în momentul acela este posibil să avem și comasare. Nu aș duce discuțiile în zona de negocieri politice. Eu îmi doresc ca și prim-ministru să dau tot ce înseamnă modificare legislativă pentru tot anul electoral. Nu pe bucăți, nu facem acum o comasare, pe urmă ne mai gândim cum facem abordarea alegerilor. Am intrat într-un joc că românii nu mai înțeleg nimic, că tot vorbim de comasări, nu luăm decizii în timp real. Nu, nu le-am explicat în fapt, «domnule, care sunt plusurile și minusurile». Și atunci avem toate aceste discuții interminabile. Eu, dacă aș fi alegător, chiar m-ar deranja. În acest moment avem un calendar. Eu nu voi schimba calendarul electoral decât pentru întreg anul”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, notează Agerpres.

Președintele Partidului Național Liberal, Nicolae Ciucă, a afirmat, miercuri, că mizează pe rațiunea partenerilor de coaliție, astfel încât să se ajungă la o soluție.

„Vom discuta din nou, vom căuta soluții, și eu mizez foarte mult pe rațiunea tuturor, astfel încât să avem o soluție și să ne concentrăm pe tot ceea ce înseamnă actul de guvernare, pregătirea tuturor etapelor electorale. Și în felul acesta să asigurăm în continuare stabilitate prin responsabilitate politică”, a declarat Ciucă, mai scrie Agerpres.

După ultima întâlnire a liderilor PSD și PNL, mai mulți liberali au propus ieșirea de la guvernare. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost întrebat de Agerpres dacă este dispus să conducă un guvern minoritar.

„Este exclus acest lucru. Dacă este o decizie politică a partenerilor de coaliție să se retragă de la guvernare, în acel moment domnul președinte Klaus Iohannis va primi mandatul meu de prim-ministru. Eu am intrat în acest proiect după o discuție inclusiv cu președintele României că vom duce această coaliție și această guvernare cel puțin până în anul 2024. Dacă ne supărăm că nu mai avem prim-ministru, cu toate că am avut prim-ministru timp de trei ani și jumătate având un scor electoral de 20% și ni se pare normal să avem în continuare prim-miniștri sau anumite decizii, cred că este o abordare greșită”, a spus premierul Ciolacu, scrie Agerpres.

„Din discuțiile mele cu președintele Ciucă, și sper să nu îl deranjeze pe domnul președinte Nicolae Ciucă, este exclus un astfel de scenariu”, a afirmat premierul, mai scrie Agerpres.

Cotidianul scrie azi despre o declarație a europarlamentarului Gheorghe Falcă, vicepreședinte la nivel național al PNL, care a dezvăluit prețul cerut liberalilor pentru comasare.

„Noi am fost partenerii corecți la guvernare, vreau să știți că în cadrul coaliției – cred că la un moment mai și trebuie să spunem ce se discută – și PSD a fost de acord cu comasarea, doar că pentru a se realiza acest lucru au vrut să ne pună anumite condiții care văd că în spațiul public se neagă, precum susținerea unui candidat la funcția de Președinte de către ambele partide. Lucru care este foarte greu de explicat electoratului. Asta e de fapt solicitarea PSD-ului și acolo este un blocaj pentru că nu poți să faci o astfel de promisiune”, a spus Falcă, arată Cotidianul.

„Nu trebuie să oferim noi ceva, cum, la fel, nimeni nu poate obliga Partidul Național Liberal să accepte sau să susțină candidaturi în afara PNL”, a mai susținut la rândul său Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, mai scrie Cotidianul.

Gândul l-a intervievat pe analistul politic Bogdan Teodorescu, în legătură cu comasarea alegerilor și impasul survenit în negocierile celor două partide PSD și PNL.

„La acest moment există, din ce ni se spune, există o solicitare din partea PSD-ul-ului ca această comasare să fie mai mare. Adică să fie cumulate și acestea și cele parlamentare cu prezidențiale și să se decidă de acum cine pe cine susține și la președinție și la prim-ministru. Adică primarul general al Capitalei la PNL ca și prim-ministru și președintele să fie la PSD și pare că liberalii nu au acceptat această variantă”, spune Bogdan Teodorescu, scrie Gândul.

„PNL nu merge în direcția corectă”, spune la RFI senatorul liberal Florin Cîțu.

Cîțu declară că trebuie ruptă coaliția cu PSD: „Da, trebuia ruptă din momentul în care au fost depășite acele linii roșii cu taxele, Ordonanța 16 (…). Da, trebuie ruptă această coaliție (…). Este momentul ca PNL să se trezească și să corecteze toate aceste lucruri (…). Această putere de a reface economia, de a o repune pe principiile unei economii de piață, unei economii liberale este în mâna liberalilor și avem datoria față de români să le arătăm că nu ne-am pierdut și să ne întoarcem din acest drum spre servitute spre care ne duce PSD-ul și să revenim la o economie liberală, fără plafonări și fără intervenții și fără taxe, așa cum am lăsat-o în 2021”, notează RFI.

Și președintele AUR, George Simion, a criticat miercuri negocierile din coaliție pentru comasarea alegerilor, menționând că va ataca o astfel de decizie a coaliției la Curtea Constituțională.

„Comisia de la Veneția, toate acordurile internaționale, toată lumea spune că este ilegal ceea ce fac (n.r. – PSD și PNL). Sigur că vom ataca la Curtea Constituțională și ne vom opune prin toate mijloacele acestei ilegalități. Totodată, după cum vedeți, suntem pregătiți (…). Dacă ei de trei săptămâni discută, în loc de salarii, de pensii, de planul de cancer, de interzicerea păcănelelor, de probleme stringente pentru țara asta, despre propriul interes, despre alegerile comasate și nu sunt în stare măcar să facă, cum vă imaginați că sunt în stare să conducă țara, și mai vor încă 10 ani”, a afirmat Simion, scrie Agerpres.

„Astăzi o să mergem la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) care, pe lângă proiectul de comasare, mai are pe ordinea de zi două lucruri cât se poate de periculoase pentru democrație. Interzicerea la alegerile europarlamentare a votului în diaspora pentru cei care nu au reședința acolo. La alegerile europarlamentare, ca și la alegerile prezidențiale, românii pot vota oriunde. Colegii noștri din Anglia, din Italia, au fost chemați la ambasade să primească instructajul pentru alegerile din 9 iunie și asta li s-a spus, că trebuie acei cetățeni să aibă rezidența în respectivul stat, ceea ce este o încălcare flagrantă a legii alegerilor europarlamentare. Și modificarea pe repede înainte a regulamentului AEP, acum, înainte de alegeri, tocmai pentru a-și pune oamenii comozi în funcțiile de conducere din cadrul AEP, pentru a pregăti marea fraudă de la vot și pentru a externaliza servicii de IT din cadrul AEP. Miza este mare, tocmai se lucrează de zor, sub conducerea domnului Greblă, la aceste lucruri, așa că noi la ora 14,00, vom fi acolo”, a concluzionat Simion, mai notează Agerpres.

În timp ce Republica Moldova face pași importanți în procesul de aderare la UE, regiunea separatistă Transnistria revine în atenția presei internaționale. Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, insistă că Rusia va face „totul” pentru a reînvia formatul de negocieri 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean.

„Procesul de soluționare a conflictului transnistrean prin grupul 5+2, în care Rusia este și garant, și mediator este înghețat. Vestul nu dorește reluarea lui, înțelegând că președinta Maia Sandu va face tot ceea ce i se spune și că este posibil să soluționeze problema fără Rusia și în general fără nici un mecanism recunoscut la nivel internațional. Vom face tot posibilul să inversăm această tendință și să reluăm procesul politic”, a spus Lavrov, potrivit TASS, scrie Radio Europa liberă.

„Până la urmă, avem 200 de mii de cetățeni care locuiesc acolo. Și desigur că suntem îngrijorați de soarta lor și nu-i vom lăsa să fie victimele unui alt complot vestic”, a declarat ministrul rus de Externe, mai arată Radio Europa liberă.

„Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat la un an de închisoare de către Curtea de Apel din Paris, din care 6 luni cu suspendare”, notează Euronews, scrie România liberă.

„Sarkozy a fost acuzat că a cheltuit prea mult pentru campania sa prezidențială din 2012, iar apoi a angajat o firmă de PR – Bygmalion – pentru a mușamaliza acest lucru. El a fost acuzat că a cheltuit 43 de milioane de euro, aproape dublu față de limita impusă de 22,5 milioane de euro.Sarkozy a negat întotdeauna toate acuzațiile care i se aduc.Anterior, el a fost condamnat la un an de închisoare, dar a făcut apel după decizia instanței în acel caz. Aceeași instanță a înjumătățit sentința”, mai arată România liberă.

Seară liniștită!