România va primi 1,39 miliarde de euro pentru investiţii în eficienţa energetică

14 dec. 2022
Vizualizari: 236

Finalul de an aduce vești bune pentru primarii din România. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a semnat 73 de noi contracte finanțate prin componenta C5 – „Valul Renovării” din PNRR.

„Contractele, în valoare totală de 583.519.039,27 de lei, au fost încheiate între autoritățile publice locale din 31 de unități administrativ-teritoriale și Ministerul Dezvoltării și vizează lucrări de eficientizare energetică și asigurarea siguranței seismice și la incendiu a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice”, se arată într-un comunicat al ministerului, scrie Agerpres.

Echipele de negociatori ale Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord privind forma finală a Planului REPowerEU de reducere a dependenței energetice față de Federația Rusă.

„Cea mai bună veste este că am reușit să obținem un acord privind Planul REPowerEU înainte de finalul anului, așa cum ne-am asumat. Acest lucru înseamnă că REPowerEU va intra în vigoare la începutul anului viitor. Prin intermediul acestui nou fond punem la dispoziție aproximativ 20 de miliarde de euro pentru a sprijini statele membre, oamenii, întreprinderile și regiunile care se confruntă cu efectele crizei generate de invazia Rusiei în Ucraina. România va primi din acest fond 1,39 miliarde de euro pentru investiții în eficiența energetică, reducerea dependenței de importurile de gaz din Federația Rusă, îmbunătățirea infrastructurii energetice și investiții în surse de energie regenerabilă”, a declarat deputatul european, Siegfried Mureșan, scrie News.ro.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.

„Prin urmare, este introdus în acest act normativ termenul de «îngrijitor informal» regăsit în Legea asistenței sociale 292/2011 și care este definit ca fiind «persoana necalificată, membru al familiei, rudă sau orice altă persoană, care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităților de bază și instrumentale ale vieții zilnice de către persoana care și-a pierdut autonomia funcțională»”, notează News.ro.

„Îngrijitorul informal (…) care își asumă responsabilitatea îngrijirii unei/unor persoane vârstnice, aflate în situația de dependență sociomedicală, stabilită conform grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, poate beneficia de program lunar de lucru redus, de o jumătate de normă, cu asigurarea plății, din bugetul local, în baza unui contract încheiat cu serviciul public de asistență socială, a unei indemnizații echivalente cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu stabilit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru gradația 0, prevederile art. 35 din această lege aplicându-se în mod corespunzător”, se arată în legea promulgată de către șeful statului, mai scrie News.ro.

Camera Deputaților a adoptat marți, 13 decembrie, în calitate de for decizional, Proiectul de Lege privind avertizorii de integritate, care fusese inițial respins de Președintele Klaus Iohannis și retrimis în Parlament.

„Deputații au modificat o parte dintre articolele controversate, însă au păstrat altele, care descurajează raportarea anonimă, atrag atenția mai multe ONG-uri”, scrie Libertatea.

„Prin amendamentele depuse și votate de coaliția majoritară PSD-PNL, aceste partide au arătat, încă o dată, că nu își doresc o funcționare reală a mecanismului avertizării de integritate, ca instrument de prevenire și combatere a corupției, abuzurilor și încălcărilor legii”, transmit printr-un comunicat de presă mai multe ONG-uri și avertizori de integritate, printre care: ActiveWatch, APADOR-CH, Funky Citizens, Sindicatul Transpublic din STB sau Expert Forum.

„Proiectul a fost adoptat în Camera Deputaților cu 191 de voturi «pentru», dintre care 136 din coaliția PSD-PNL și trei «împotrivă». 60 deputați USR și neafiliați s-au abținut de la vot. Doi social-democrați au votat împotriva noii legi. Proiectul de act normativ stabilește un cadru general pentru protecția persoanelor care raportează autorităților încălcări ale legii, fie care s-au produs deja, fie care ar urma să se producă. Legea este o aliniere la directivele europene, o preluare a normelor Parlamentului European și ale Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări are dreptului Uniunii. Din Parlament, legea merge la promulgare la Președintele Klaus Iohannis care nu mai poate să o refuze”, mai arată Libertatea.

Prețul KWh de energie electrică este plafonat la 1,3 lei după ce legea care prevedea acest lucru a fost promulgată marți de către Președintele Iohannis.

„Președintele Klaus Iohannis a promulgat marți, 13 decembrie, Legea privind «măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale»” a transmis Administrația Prezidențială, scrie Libertatea.

„Condiția pentru plafonare este ca românii să depună o cerere și o declarație pe propria răspundere. Astfel, prețurile la energie vor fi de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat între 1 septembrie 2022-31 decembrie 2022 de către clienții casnici al căror consum mediu lunar în 2021 a fost cuprins între 0-100 kWh inclusiv. Apoi, lista beneficiarilor schemei de plafonare a fost extinsă. Mai precis, prețul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică va fi de maximum 0,68 lei/kWh, TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023-31 martie 2025 de către următoarele categorii de clienți: clienții casnici al căror consum lunar este cuprins între 0-100 kWh inclusiv; clienții casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor clienții casnici care au în întreținere cel puțin trei copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învățământ clienții casnici familii monoparentale, care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 ani în cazul în care urmează o formă de învățământ.”, mai arată Libertatea.

„Șefa executivului danez, Mette Frederiksen, a anunțat marți că, la șase săptămâni de la alegerile legislative, Danemarca va avea un guvern care îi va reuni pe social-democrați și pe liberali, o alianță stânga-dreapta nemaivăzută de peste 40 de ani”, transmite AFP, citată de România liberă.

„Joi va fi prezentat un nou Guvern, format din social-democrați, liberali și moderați”, a declarat lidera social-democrată, după ce a informat-o pe regina Margrethe a II-a despre acest accord, scrie România Liberă.

„Noul Guvern va fi susținut de 89 de deputați, cu unul mai puțin decât majoritatea absolută. Contează însă pe sprijinul parlamentarilor aleși din Groenlanda și Insulele Feroe pentru a avea un sprijin suficient. Obișnuiți să conducă guverne minoritare, social-democrații, de departe partidul cu cele mai multe mandate de parlamentar câștigate, 50 din totalul de 179, au dorit să guverneze depășind diviziunile tradiționale după alegerile legislative din 1 noiembrie. A fost nevoie să convingă Partidul Liberal, principala formațiune de dreapta din Danemarca, în timp ce un partid de centru, Moderații, nou creat de fostul prim-ministru, Lars Lokke Rasmussen, a susținut un guvern de coaliție, potrivit agerpres.ro, scrie România Liberă.

Seară liniștită!

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

 

România va primi 1,39 miliarde de euro pentru investiții în eficiența energetică was last modified: decembrie 14th, 2022 by Claudiu Pamuc

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: