128 views
Pe zi ce trece, situaţia din regiunile separatiste din estul Ucrainei se agravează.
„Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au raportat, sâmbătă, peste 1.500 de încălcări ale încetării focului în estul Ucrainei într-o singură zi, cel mai mare număr înregistrat în acest an”, scria, duminică, The Guardian, citat de News.ro.
„Raportul a acoperit atacurile de vineri, în care observatorii au înregistrat 975 de încălcări în Lugansk şi 591 în Doneţk, două regiuni parţial controlate de separatiştii proruşi. Observatorii au mai spus că a înregistrat 860 de explozii în Lugansk şi 553 în Doneţk. OSCE a confirmat că un civil a fost rănit în zona Doneţk controlată de Guvern. Armata ucraineană a anunţat, sâmbătă, că doi soldaţi au fost ucişi şi patru au fost răniţi în urma bombardamentelor de către separatiştii proruşi, în timp ce Rusia a deschis o anchetă în urma informaţiilor conform cărora obuzele ucrainene au explodat în regiunea Rostov, acuzaţii pe care Kievul le-a negat categoric”, relatează News.ro, citând surse externe.
Agenţia TASS scrie că un proiectil a ajuns pe teritoriul Rusiei.
„«Un proiectil a lovit o casă dintr-o fermă din regiunea Rostov, lângă graniţa cu Ucraina. Obuzul a lovit o clădire rezidenţială dintr-o fermă din aşezarea rurală Mityakinsky din regiunea Rostov. Nu au fost victime, dar acoperişul casei a fost avariat», a declarat administraţia districtului Tarasovsky pentru agenţia rusă de ştiri, TASS”, scrie Adevărul.
„Potrivit sursei, probabil, aceasta este muniţie provenind de la sistemul de rachete cu lansare multiplă Grad. Departamentul Principal de Investigaţii al Comitetului de Investigaţii al Federaţiei Ruse a iniţiat un dosar penal privind bombardarea zonei de frontieră a regiunii Rostov de către paramilitari ucraineni”, mai notează Adevărul.
Polonia anunţă că este pregătită să livreze arme defensive suplimentare Ucrainei, în cazul unui atac rus, iar Canada a livrat deja un pachet de asistenţă militară.
„Suntem pregătiţi să furnizăm arme defensive suplimentare (…), arme care să fie folosite pentru apărarea teritoriului (Ucrainei), apărarea oraşelor, apărarea populaţiei (…) împotriva agresiunilor armatei ruse”, a declarat sâmbătă prim-ministrul Mateusz Morawiecki, informează Reuters, citată de Agerpres.
„Tot sâmbătă, Ministerul Apărării de la Kiev a anunţat că Ucraina a primit un transport de mitraliere, aparatură de supraveghere şi puşti, în cadrul pachetului de asistenţă militară din partea Canadei”, mai scrie Agerpres.
În plină criză, Președintele Franței, Emmanuel Macron, le-a propus lui Vladimir Putin și lui Joe Biden să aibă o întâlnire directă, iar liderii rus și american au fost de acord, în principiu, cu acest summit, anunță Palatul Elysee. Casa Albă a confirmat ulterior că Președintele Joe Biden a fost de acord, „în principiu”, să aibă o întâlnire bilaterală cu omologul său rus.
„Summitul SUA-Rusia va fi pregătit de secretarul de stat Antony Blinken și de omologul său rus, Serghei Lavrov, cu ocazia întâlnirii pe care aceștia o vor avea joi, 24 februarie. Potrivit propunerii franceze, după ce vor vorbi direct, Putin și Biden ar urma să participe la un summit lărgit, «cu toate părțile interesate», pe tema securității și stabilității strategice în Europa. Reuniunea la vârf poate avea loc doar dacă Rusia nu invadează între timp Ucraina, precizează comunicatul Administrației Prezidențiale franceze”, notează Digi.24.
La Bucureşti, sâmbătă, PMP şi-a ales o nouă conducere.
„Congresul Extraordinar al Partidului Mişcarea Populară l-a ales sâmbătă pe Eugen Tomac Preşedinte al formaţiunii politice. El a candidat ca lider al moţiunii «PMP – un nou început pentru o Românie creştin-democrată». Din 456 de voturi exprimate, 421 au fost «pentru», 18 «împotrivă» şi 17 abţineri. Din conducerea partidului mai fac parte Preşedinţii executivi Petru Movilă şi Adrian Mocanu şi patru prim-vicepreşedinţi – Lucian-Ioan-Titus Morar, George-Mihail Neamţu, Costin-Sebastian Moise şi Emil-Marius Paşcan. În echipa de conducere validată de Congresul Extraordinar al PMP se mai regăsesc Ionuţ Simionca (secretar general), Cătălina-Nicoleta Bozianu, Dorin-Valeriu Bădulescu şi Răzvan-Nicolae Sebe (secretari generali adjuncţi)”, arată Agerpres.
Nemulţumirile transportatorilor privind creşterea preţurilor la asigurările auto determină Autoritatea de Supraveghere Financiară să propună Ministerului Finanțelor plafonarea prețurilor RCA timp de șase luni.
„Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, a confirmat că a luat decizia plafonării tarifelor RCA împreună cu ASF”, notează România liberă.
Seară frumoasă!
