Putin – al patrulea mandat de preşedinte al Rusiei

Azi, Vladimir Putin a devenit pentru a patra oară președinte al Rusiei.

Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Rusia, programate în luna martie a.c. cu peste 75% din voturi. Vladimir Putin a dominat scena politică din Rusia din ultimii 18 ani, ocupând pe rând  funcțiile de președinte și de prim-ministru, fiind comparat de către oponenții săi cu vechii țari ai Rusiei.

Cotidianul relatează despre acest eveniment planetar redând un fragment din discursul lui Vladimir Putin de la investire.

„Datoria mea și scopul vieții mele să fac tot ce îmi stă în putință pentru Rusia, pentru prezentul său și pentru viitorul său. Sunt conștient de responsabilitatea enormă față de Rusia și față de toți cetățenii săi. Voi face totul pentru a crește puterea, prosperitatea și prestigiul Rusiei. Dezvoltarea Rusiei se bazează pe unitatea cetățenilor liberi, pe o societate civilă responsabilă și pe un stat democratic puternic. Trebuie să ne folosim de toate posibilitățile, în primul rând pentru rezolvarea problemelor urgente de pe plan intern. Dezvoltarea calității vieții, a bunăstării, a securității și a sănătății cetățenilor sunt prioritare. Securitatea și capacitatea de apărare a Rusiei sunt garantate. Vom continua să punem accent pe această latură”, a declarat Putin în discursul de inaugurare, scrie Cotidianul.

La București, dincolo de războaiele de uzură ale politicienilor, „Andrei Gerea, vicepreședinte ALDE, cere transparentizarea modului în care se fac finanțările către organizațiile neguvernamentale, în condițiile în care susține că prin acestea s-a încercat slăbirea statului și denigrarea României în Europa”, notează Mediafax.

„Brandul de țară al României construit de instituțiile de forță în ultimii ani a fost cel al corupției. Statele europene se laudă cu elementele pozitive care le reprezintă, numai în România s-a desfășurat o campanie prin care imaginea conturată țării noastre era de cea mai coruptă țară din Europa. Această campanie de denigrare a imaginii României a fost dusă de reprezentanți politici de la cel mai înalt nivel din România, de reprezentanți ai structurilor de forță, dar și de anumite asociații, fundații, ONG-uri care, pe hârtie, militau pentru statul de drept. Însă, sub munca asiduă a acestor persoane și ONG-uri, în România s-a creat un sistem paralel de putere care începe azi să iasă la suprafață”, spune Andrei Gerea, vicepreședinte ALDE, într-un comunicat remis Mediafax.

După cum știm, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea PNL și USR referitoare la modificările aduse Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Despre motivarea acestei decizii scrie azi Agerpres.

„CCR reamintește că, în Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018, a evidențiat obligația pe care Parlamentul o are de a corela, în procesul reexaminării, dispozițiile dintre două legi, pornind de la obligația punerii de acord a acelor texte în privința cărora au fost pronunțate soluții de admitere în cadrul controlului de constituționalitate”, notează Agerpres.

„Așadar, modificarea poate viza și alte prevederi legale, în măsura în care acestea se află indisolubil legate de dispozițiile declarate neconstituționale, Curtea nefăcând precizarea că dispoziția declarată neconstituțională, față de care se urmărește punerea de acord, trebuie să aparțină în mod obligatoriu aceluiași act normativ, esențial fiind criteriul legăturii indisolubile, și nu cel al apartenenței, sub aspect formal, la un act normativ sau altul. (…) În plus, (…) ar fi paradoxal a se declara neconstituțională intervenția prin care Parlamentul, în procesul de reexaminare a legilor din domeniul Justiției, corelează textele acestora în considerarea criteriului legăturii lor indisolubile, asigurând astfel unitatea conceptuală a acestor reglementări și consonanța soluțiilor legislative prevăzute de acestea, care să reflecte o viziune legislativă coerentă, aptă să asigure funcționalitatea autorității judecătorești, în ansamblul său, sub toate aspectele și în toate componentele sale”, se arată în motivarea publicată luni pe site-ul CCR, mai scrie Agerpres.

Cererea de revocare a procurorului șef DNA revine în atenția presei.

„Ministrul Justiției Tudorel Toader a declarat sâmbătă că va merge personal la Curtea Constituțională când se va dezbate sesizarea privind existența unui conflict Guvern – Președinte ca urmare a respingerii cererii de revocare a șefei DNA Laura Coruța Kovesi. El a apreciat că președintele Klaus Iohannis a încălcat Constituția, aceasta fiind și rațiunea sesizării, dar a evitat să răspundă dacă apreciază ca necesară suspendarea acestuia, precizând că niciodată deciziile CCR în astfel de cazuri nu au avut drept consecință sancționarea părții care a generat conflictul”, notează News.ro.

News.ro l-a mai întrebat pe ministrul Toader  care va fi argumentul forte pe care îl va invoca, răspunsul acestua fiind:  „Neconstituționalitatea, comportamentul și crearea unui blocaj instituțional între președintele României, pe de o parte, ministrul Justiției, parte a Guvernului în același timp”.

Seară frumoasă!