Priorităţi

3 martie este o zi, care în primii ani după Revoluție, era aniversată cu mare fast la sediul FSN( și mai apoi la sediile FDSN și PSD), dar și la Cotroceni. Ion Iliescu împlinește azi 87 de ani. DC News scrie despre această aniversare, amintind că fostul președinte este anchetat de Parchetul General.

„Ion Iliescu este anchetat în două dosare, respectiv cel al Mineriadei, în care este acuzat de crime împotriva umanității și dosarul Revoluției române, care, potrivit Parchetului General, este aproape de finalizare”, notează DC News.

Un alt eveniment, de care ne despart 40 de ani, poate cel mai tragic din istoria comunistă a României, este cutremurul din 4 martie 1977,  o zi din care, se pare, că nu am învățat nimic, din moment ce și astăzi în România sunt mii de clădiri în pericol de a se prăbuși în cazul unei mișcări telurice puternice. 35 000 de clădiri avariate, 33 de clădiri mari prăbușite și distruse total, 1578 de morți, din care 1424 în București, 2 miliarde dolari pagube, este bilanțul dureros al cutremurului din 1977, uitat deocamdată de autorități, dar și de presă.

Avocatul Poporului informează, printr-un comunicat transmis joi Agerpres că: „s-a autosesizat în urma unui reportaj prezentat de un post de televiziune, în care era prezentată situația a doi copii români, crescuți de către mamă în Finlanda, care au fost preluați de autorități și duși în centre de plasament diferite”.

„Mama copiilor, de profesie medic, s-a stabilit de mai mulți ani în Finlanda, fiind căsătorită cu un bărbat finlandez. În urma despărțirii de soț, acesta a reclamat-o că intenționează să plece în România împreună cu copiii, motiv pentru care, în primăvara anului 2015, autoritățile finlandeze au preluat copiii de la domiciliul mamei, instituind pentru aceștia măsuri de protecție în centre de plasament diferite”, se arată în comunicatul citat de Agerpres.

Sursa citată, arată că: „mama a încercat din răsputeri să-și recapete copiii, a învățat limba finlandeză și s-a angajat ca medic anestezist, pentru a face dovada faptului că își poate întreține copiii. De asemenea, a apelat la Ambasada Finlandei și la comisia pentru diaspora din Camera Deputaților, în speranța că autoritățile române o vor sprijini în acest sens”.

Acest caz e doar o nouă poveste despre copiii români, care sunt despărțiți din diverse motive de părinții naturali și trimiși în plasament, în unele țări nordice. Constatăm pe zi ce trece că românii din diaspora au nevoie de un sprijin mai serios din partea autorităților române, de implicarea statului în apărarea drepturilor cetățenilor lui, indiferent unde se află aceștia.

Dar, pentru ca drepturile cetățenilor români să fie respectate oriunde în lume, avem nevoie acasă, la București, de un stat puternic și de o justiție puternică și independentă.

Agerpres scrie despre un nou proiect de lege, depus la Parlament de deputatul minorităților naționale, Adnagi Slavoliub, prin care „judecătorii de la Curtea Constituțională nu vor putea fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată fără încuviințarea plenului Curții”. Proiectul se află, din 28 februarie, în consultare publică la Camera Deputaților, prima Cameră sesizată.

Inițiatorul a argumentat, în expunerea de motive, că: „se impune instituirea unor măsuri concrete și distincte prin care să se elimine anticipat orice posibilități de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale’”, notează Agerpres.

„Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, a declarat joi, la Timișoara, pentru Agerpres, că nu s-a simțit niciodată presată de comentariile din spațiul media, atunci când a pronunțat o hotărâre și a spus că în același sens ar trebui să acționeze toți magistrații”, scrie Agerpres.

„Un judecător care consideră interpretările mediatice drept o presiune, înclin să consider că nu este magistrat, indiferent ce comentarii se fac în spațiile media într-un sens sau altul, de orice natură ar fi ele, nu trebuie să constituie presiuni asupra magistratului și nu trebuie să se reflecte în soluțiile pe care le pronunță cu privire la o persoană sau alta. Fără îndoială că aceste comentarii nu induc o stare de confort, dar în momentul în care știi că ți-ai pregătit dosarul, cunoști dosarul, că ești derobat de orice situații care ar putea să-ți inducă o presiune, nu ai de ce să te consideri presionat și lipsit de obiectivitate în actul de justiție”, a mai afirmat șefa CSM, potrivit Agerpres.

Adevărul scrie despre o altă inițiativă legislativă a deputatului PSD, Tudor Ciuhodaru, „care prevede pedepsirea protestatarilor cu închisoare între șase luni și trei ani, dacă prin manifestarea lor „au scopul de a schimba ordinea constituțională, ori să îngreuneze sau să împiedice exercitarea puterii de stat”, initiativă care a ajuns în Senatul României.

Astfel, potrivit ziarului Adevărul, prin proiectul amintit, la articolul 397 se introduce alineatul (3) care va avea următorul cuprins: „Întreprinderea de acțiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de una sau mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale, ori a îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.

O altă initiativă parlamentară, care va intra săptămâna viitoare în procedura de dezbatere publică este Legea prevenției, a anunțat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Alexandru Petrescu, joi, în deschiderea ședinței de guvern.

„Primul principiu este necesitatea unei bune informări a agenților economici și crearea cadrului optim de educare, informare a acestora prin mai multe instrumente, dintre care aș dori să menționez pe cel mai relevant, care este un portal unic care va conține toate elementele referitoare la obligațiile legale pe care agenții economici le au în raport cu organismele de control. (…) Gândiți-vă că un IMM cu doi angajați, pe lângă faptul că trebuie să-și desfășoare activitatea de zi cu zi, trebuie să cunoască și un univers de restricții. De aceea, componenta de informare-educare este esențială în asamblarea noii legi”, a spus ministrul pentru Mediul de Afaceri, scrie Agerpres.

Ultima știre vine de la Curtea Constituțională.

„Arestul la domiciliu este o măsură care afectează libertatea persoanei, iar aceasta trebuie însoțită de ansamblul garanțiilor recunoscute în cazul măsurii privative de libertate a arestului preventiv, precizează Curtea Constituțională a României (CCR)”, scrie Agerpres.

„CCR a admis o excepție de neconstituționalitate care viza dispozițiile articolului 220 alin. (1) din Codul de procedură penală, care permite luarea măsurii arestului la domiciliu, în condițiile în care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu în aceeași cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate. În motivarea deciziei, Curtea arată că atât persoanele aflate în arest preventiv, cât și cele aflate în arest la domiciliu se află într-o formă de privare de libertate, iar cele două măsuri reprezintă o „interferența majoră în dreptul la libertatea individuală a persoanei”, mai arată Agerpres.

Seară frumoasă!