Peste 70% din totalul cererilor pentru cetăţenie în Republica Moldova vin din partea ruşilor

Confruntată cu un val de proteste ale transportatorilor și fermierilor, unele dintre ele generate de pătrunderea grânelor ucrainene pe piața românească și de facilitățile acordate ucrainenilor la descărcare în portul Constanța, România continuă să sprijine Ucraina, menținându-și angajamentele luate, atât în privința tranzitării cerealelor ucrainene, cât și în sprijinul refugiaților ucraineni.

Agerpres scrie azi și despre continuarea dialogului româno-ucrainean, în legătură cu pregătirea piloților ucraineni de F-16, în România.

„Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a avut o convorbire, marți, în regim de videoconferință, cu omologul său ucrainean, Rustem Umerov, în cadrul discuțiilor fiind abordată și pregătirea piloților români și ucraineni în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România, transmite MApN”, notează Agerpres.

„I-am transmis ministrului Umerov că România condamnă în cei mai duri termeni agresiunea rusă, atacurile asupra populației și infrastructurii civile ucrainene, acțiuni care s-au intensificat în ultimele săptămâni, și l-am asigurat că România continuă să susțină Ucraina, alături de aliați și parteneri”, a declarat ministrul Tîlvăr, citat în comunicatul MApN, mai scrie Agerpres.

Tribunalul Dâmbovița a respins cererea de liberare condiționată din închisoare depusă de sirianul Omar Hayssam, care execută la Penitenciarul Mărgineni o pedeapsă de 24 ani de închisoare.

„Sirianul primise o decizie nefavorabilă și la Judecătoria Moreni în luna noiembrie, pe care a contestat-o la Tribunalul Dâmbovița, fără succes însă. Decizia tribunalului este definitivă. Potrivit hotărârii magistraților, Hayssam poate face o nouă cerere de eliberare în luna octombrie. Omar Hayssam are mai multe condamnări la activ: 24 de ani în dosarul «Manhattan», în care a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru săvârșirea unor infracțiuni economice; 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliștilor în Irak; 16 ani de închisoare în dosarul «Volvo Truck», trei ani de închisoare în dosarul «Foresta Nehoiu», precum și doi ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei”, scrie damboviteanul.com.

Autoritățile din Republica Moldova reclamă faptul că tot mai mulți cetățeni ruși cer cetățenie moldovenească. Mulți dintre solicitanți prezintă documente false. Fenomenul a luat naștere odată cu invazia rusă în Ucraina.

„Agenția Servicii Publice a înregistrat o creștere semnificativă a cererilor pentru obținerea cetățeniei, majoritatea provenind de la cetățeni ruși și ucraineni. În ultimii doi ani, peste 70% din solicitări au venit din partea cetățenilor ruși, iar aproximativ 20% din partea ucrainenilor”, declară Mircea Eșanu, director al instituției, notează TVR Info.

„Mulți cetățeni ai Federației Ruse vor să aibă un plan B, în legătură cu războiul, și aplică la așa numitele cetățenii de aur, adică achită o sumă de bani pentru a obține un pașaport, sau încearcă să obțină niște cetățenii care sunt mai permisive, cum este de exemplu, Republica Moldova”, mai arată Andrei Curăraru, expert în politică, securitate, justiție și drept, mai scrie TVR Info.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat marți că statul ucrainean riscă să sufere o „lovitură ireparabilă” în cazul în care conflictul se prelungește.

„Nu doar că a eșuat contraofensiva lor, dar inițiativa se află în întregime în mâinile forțelor armate ruse. Și dacă aceasta continuă, statalitatea Ucrainei ar putea suferi o lovitură ireparabilă și foarte serioasă”, a declarat Putin în cadrul unei reuniuni difuzate de televiziunea de stat, scrie Cotidianul.

„În același timp, Vladimir Putin a afirmat că Rusia nu va fi niciodată forțată să renunțe la câștigurile pe care le-a obținut în Ucraina”, notează Reuters, citată de Cotidianul.

„Vorbind despre posibile discuții de pace, Putin a respins «așa-numitele formule de pace» discutate în Occident și Ucraina – care prevăd returnarea tuturor teritoriilor ocupate de Rusia și crearea unui tribunal internațional – întrucât conțin ceea ce el a numit «cerințe prohibitive pentru procesul de negocieri»”, mai scrie Cotidianul.

Presa internațională scrie despre protestele de la Belgrad, acolo unde mii de susținători ai opoziției s-au adunat marți, 16 ianuarie, în mod pașnic în capitala Serbiei, Belgrad, în cadrul unui protest antiguvernamental, solicitând anularea alegerilor de luna trecută.

„Formațiunea populistă aflată la putere, Partidul Progresist Sârb (SNS), aflat la putere, a obținut 46,72% din voturi la alegerile parlamentare și locale anticipate. Însă o misiune internațională de monitorizare a afirmat că SNS a obținut un avantaj nedrept prin părtinirea din partea presei, prin influența necorespunzătoare a președintelui Aleksandar Vucic și și prin intermediul unor nereguli în procesul de votare, cum ar fi cumpărarea de voturi”, arată Libertatea.

„Într-o alocuțiune adresată mulțimii, Marinika Tepic, o lideră de etnie română a alianței de centru-dreapta «Serbia împotriva violenței» (SPN), care s-a clasat pe locul al doilea în cadrul scrutinului, a declarat că opoziția rămâne hotărâtă să conteste rezultatele alegerilor”, mai scrie Libertatea.

Seară liniștită!