Organizarea alegerilor europarlamentare, anchetată de DNA

CCR a respins sesizarea privind Legea nr. 78/2000 pentru sancționarea faptelor de corupție.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție”, informa, ieri Biroul de presă al CCR, citat de Agerpres.

„Potrivit criticilor formulate de PNL și USR, modificarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 vizează dezincriminarea faptelor de corupție în cazul în care acestea sunt săvârșite în scopul obținerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum și în cazul în care sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale. Actul normativ este atacat pentru a doua oară la CCR, după ce, pe 27 iulie 2018, președintele Iohannis sesizase Curtea, aceasta constatând că dispozițiile articolului unic pct. 1 ale acestei legi sunt neconstituționale”, mai arată Agerpres.

Presa scrie azi și despre consultările cu partidele politice deschise de președintele Iohannis la Cotroceni.

„Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, după consultările cu liderii partidelor parlamentare pe tema rezultatului referendumului din 26 mai, că invită pe formațiunile politice să semneze un pact politic pentru consolidarea parcursului european al României. Șeful statului a avut miercuri discuții și cu ALDE, grupul parlamentar Pro Europa, grupul parlamentar al minorităților naționale și PSD. Iohannis i-a criticat anterior pe pesediștii, pentru că înainte de consulări aceștia   s-au grăbit să „defileze public” cu o intenție de a revizui Constituția. Delegația PMP este prima care a intrat prima la discuții cu președintele Klaus Iohannis pe tema transpunerii în Constituție a referendumului pe justiție. Este a doua zi de consultări pe care șeful statului le are pe acest subiect”, relatează Mediafax.

După consultări, liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre problemele justiției care nu au fost rezolvate prin referendum.

„Am spus că suntem de acord cu interzicerea amnistierii și grațierii faptelor de corupție, element care a constituit prima întrebare. În privința celei de-a doua întrebări, privind interzicerea prin O.U.G. a modificărilor privind pedepsele și infracțiunile, am spus că și aici suntem de acord”, a anunțat liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, la finalul consultărilor, scrie Libertatea.

„Liderul ALDE a spus că el nu s-a opus acestui referendum, ci doar asupra modalității prin care el a fost organizat, odată cu alegerile europarlamentare. Tăriceanu a afirmat că, dacă va fi nevoie de modificări ale Constituției pentru punerea referendumului în aplicare, acest lucru nu mai trebuie să se întâmple simultan cu alte alegeri”, scrie Libertatea.

„Problemele cu care se confruntă justiția din România, protocoalele secrete, ascultarea telefoanelor, abuzurile din justiție ale procurorilor, presiunile făcute de servicii și de procurori, aceste probleme rămân în continuare. Ele nu s-au rezolvat prin aprobarea referendumului cu majoritate. Ele vor trebui în continuare să fie rezolvate”, a spus șeful Senatului, mai notează Libertatea.

Modul în care au fost organizate alegerile europarlamentare este anchetat acum de DNA.

„Direcția Națională Anticorupție (DNA) are în lucru un dosar privind desfășurarea alegerilor europarlamentare din diaspora de pe 26 mai, au precizat, pentru Mediafax, reprezentanții Parchetului General, care au înregistrat primii cauza, însă aceasta a fost declinată către DNA, structura centrală. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a primit mai multe plângeri referitoare la desfășurarea votului la alegerile europarlamentare de pe 26 mai din diaspora, procurorii au decis conexarea acestora și trimiterea dosarului la Direcția Națională Anticorupție (DNA), structura centrală, pentru competentă soluționare, au declarat, pentru Mediafax, reprezentanții Parchetului”, scrie Cotidianul.

„Organizația PNL Diaspora a depus, vineri, la Parchetul General, un denunț penal la adresa ministrului de Externe Teodor Meleșcanu din cauza problemelor care au fost în secțiile de votare din străinătate la alegerile europarlamentare”, mai notează Cotidianul.

Între timp, la Bruxelles, Rareș Bogdan este ales șeful delegației României din PPE.

„Candidatul cap de listă al PNL la europarlamentare, Rareș Bogdan, a fost ales marți, la Bruxelles, șeful delegației României din grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European. Potrivit lui Rareș Bogdan, acesta a câștigat cu unanimitate de voturi”, scrie Adevărul.

Un alt europarlamentar roman a devenit vicepreședinte al grupului PPE.

„Miercuri, deputatul european Siegfried Mureșan (PNL) a fost ales vicepreședinte al PPE. Europarlamentarul român a obținut 141 dintre cele 158 de voturi valabil exprimate. Grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu un număr total de 179 europarlamentari. În calitate de vicepreședinte, Siegfried Mureșan va fi parte a președinției Grupului PPE din Parlamentul European, alături de președintele grupului și de ceilalți 9 vicepreședinți”, mai arată Adevărul.

„După un proces care a durat 10 ani, Curtea Supremă a dat o decizie definitivă prin care Primăria Capitalei trebuie să-i plătească omului de faceri Costică Constanda peste 100 de milioane de euro. Gabriela Firea a declarat că Primăria nu are acești bani”, mai scrie azi Cotidianul.

Seară frumoasă!