O delegaţie FMI vine în România

Într-o perioadă dificilă pentru Executiv, cu fermierii și transportatorii încă în stradă și cu alte proteste anunțate pentru începutul lunii februarie, o delegație a Fondului Monetar Internațional revine în România. România liberă scrie azi despre această nouă rundă de negocieri.

„O delegație a Fondului Monetar Internațional condusă de Jan Kees Martijn va vizita România în perioada 29 ianuarie – 1 februarie pentru întâlnirea periodică pe care instituția o are cu autoritățile române. Noua vizită are loc la nici patru luni de la cea precedentă, iar experții organizației indicau atunci că e nevoie de o reformă mai dură în privința taxelor, impozitelor și a colectării taxelor”, notează România liberă.

„Delegația Fondului Monetar vine în România în contextul în care autoritățile guvernamentale se confruntă, de două săptămâni, cu protestele fermierilor și transportatorilor. (…) Rămâne de văzut ce va spune FMI despre acest lucru, pentru că, de exemplu, fermierii vor să mai discute încă o dată cu ministrul de Finanțe pentru anumite facilități fiscale: de exemplu, vor să plătească 5% impozit pe venit, și nu 10%, ca toți cei care realizează venit în România. De asemenea, vor să rămână în vigoare scutirea de contribuții la Sănătate pentru angajații din agricultură și vor să fie scutiți de obligativitatea de a folosi sistemul E-factura pentru facturi până într-un milion de euro”, mai scrie România liberă.

Amintim că, într-o conferință de presă susținută la finalul consultărilor din perioada 25 septembrie-4 octombrie 2023, de la București, Kees Martijn, șeful misiunii pentru România a FMI, a precizat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut de Guvern este un pas în direcția potrivită, arătând însă că este nevoie și de alte reforme.

„Alte reforme în ceea ce privește taxele sunt necesare pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. O creștere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI, scrie România liberă.

„Experții FMI au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care autoritățile de la București ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, încurajarea tranziției la o economiei cu emisii neutre de carbon”, mai arată România liberă.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat luni, 22 ianuarie, că va cere în Consiliul Uniunii plecarea comisarului european pentru Agricultură, polonezul Janusz Wojciechowsk, din cauza nerespectării de către acesta a votului favorabil pentru derogările propuse de România în regulile UE privind agricultura.

„România a pus prin Consiliul de Miniștri derogările de la GAEC 7 și 8 a Regulamentului Uniunii Europene. Susținerea pe care am avut-o din partea celor 15 state, inclusiv Germania și Franța, privind derogările de la GAEC 7 și 8 și nerespectarea votului care s-a dat în Consiliul de Miniștri de 70% mă vor face mâine, chiar în Consiliul de Miniștri, ca România, și-mi asum acest lucru în calitatea mea de ministru, să-i cer demisia public comisarului pentru că nu respectă un vot dat de 15 state”, a spus ministru Florin Barbu, într-o discuție cu fermierii la Târgu Mureș, citat de Agerpres, scrie Libertatea.

Alegerile locale din acest an rămân revin în atenția mass-media. Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a declarat luni că ar putea fi candidatul dreptei la Primăria Capitalei.

„Eu cred că există această posibilitate, dacă ne întoarcem patru ani în urmă, părea imposibilă și totuși a existat înțelepciunea partidelor de dreapta să aibă candidații unici la cele șapte primării din București. (…) Sunt în discuții, evident, cu toate partidele de dreapta (…) toate partidele de dreapta înseamnă USR, PNL, PMP, Forța Dreptei, REPER, în opinia mea”, a spus Nicușor Dan, luni, la Digi 24, scrie Agerpres.

Totodată, el a afirmat că nu este o idee bună comasarea alegerilor locale cu primul tur al celor prezidențiale, pentru că mesajele sunt diferite.

„Locuitorii dintr-o comună, un oraș, municipiu au probleme pe care trebuie să le adreseze primarului și candidaților la primărie. Primul tur al alegerilor prezidențiale se referă la subiecte naționale, la chestiuni care țin inclusiv de sfera relațiilor externe ale României, deci, sunt subiecte diferite. (…) Nu cred în acest scenariu în care cele două alegeri vor fi comasate”, a adăugat Nicușor Dan, arată Agerpres.

Și UDMR se pregătește de alegeri, iar președintele formațiunii, Kelemen Hunor, dorește revenirea la guvernare și speră ca după alegerile parlamentare să se contureze o majoritate solidă pentru cel puțin patru ani.

„Orice formațiune politică asta dorește, nu este ceva rău, nu este ceva obscur. Când te prezinți la alegeri, indiferent că dacă vorbim de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale, dorința este absolută, legitimă să ajungă în Executiv, să fii capabil ca primar, ca majoritate în Consiliul Local, Consiliul Județean, apoi în Parlament și în Guvern să pui în valoare programul. Asta dorim și noi, vom vedea spre sfârșitul anului care vor fi rezultatele alegerilor parlamentare. Dar, bineînțeles, avem de parcurs un drum lung și sper că, după alegeri, vom reveni la guvernare, fiindcă am demonstrat când eram în Guvern, doi ani și jumătate, că avem proiecte pentru țară, avem proiecte pentru fiecare comunitate și nu numai că avem proiecte. Suntem în stare, avem și forța și cunoașterea necesară de a pune în aplicare ceea ce doresc comunitățile locale (…). Noi suntem responsabili pentru voturile comunității noastre și sper că după alegerile parlamentare se va contura o majoritate solidă pentru cel puțin 4 ani”, a declarat Kelemen Hunor, scrie Cotidianul.

Guvernul pro-european de la Chișinău nu rezonează cu conducerea de la Tiraspol.

„Trupele ruse staționate în Transnistria au încălcat mai multe reglementări ale statutului lor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv folosind necorespunzător drone în timpul unor exerciții desfășurate la sfârșitul anului 2023, au acuzat autoritățile de la Chișinău, în timp ce vocile care susțin Kremlinul acuză presiuni tot mai mari din partea Chișinăului asupra Transnistriei”, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa analiză, scrie News.ro, prezentând tensiunile dintre Chișinău și Tiraspol.

Vadim Krasnoselski, liderul regiunii separatiste Transnistria, a cerut instituțiilor de apărare și de informații să mențină un „nivel ridicat de pregătire militară” și să organizeze exerciții regulate în acest scop.

„Tensiunea a crescut de când guvernul Republicii Moldova a introdus în noul an o taxă pe importuri și exporturi, ca parte a eforturilor sale de a adera la Uniunea Europeană. Regiunea separatistă, dependentă de ajutorul Moscovei, spune că taxele îi afectează afacerile, iar Vadim Krasnoselski a denunțat-o ca fiind o «taxă medievală»”, notează Evenimentul Zilei.

„OTP Bank este pe cale să-și vândă unitatea din România către Banca Transilvania SA în primul trimestru, potrivit unor persoane familiare cu discuțiile”, scrie Bloomberg, arată Gândul.

„Un acord ar putea fi anunțat în curând, au spus două surse, în timp ce o a treia a spus că acordul va fi anunțat înainte de sfârșitul primului trimestru. Potrivit sursei citate, tranzacția este evaluată de firma de brokeraj Concorde, cu sediul la Budapesta, la 350 de milioane de euro. Tranzacția, dacă este convenită oficial de cele două bănci, una cu capital majoritar străin și una cu capital privat integral românesc, trebuie aprobată de Consiliul Concurenței și Banca Națională a României”, notează Gândul.

„Așa este cazul tranzacției prin care Intesa Sanpaolo S.p.A. intenționează să preia First Bank S.A, situație analizată de Consiliul Concurenței, după cum a anunțat pe 5 ianuarie”, mai scrie Gândul.

Seară liniștită!