Nota de plată

19 ian. 2024
Vizualizari: 183

După comenzile uriașe de vaccinuri din perioada pandemiei, făcute de foștii guvernanți ai României, iată că vine și nota de plată.

Libertatea titrează azi: „Pfizer a dat România în judecată pentru neplata vaccinurilor anti-COVID contractate. Ce spune ministrul Sănătății”.

„«Pfizer și BioNTech caută să facă România să își respecte angajamentele pentru comenzile de vaccinuri COVID-19, plasate de Guvernul României, parte a contractului de livrări pentru Uniunea Europeană, semnat în mai 2021», au transmis reprezentanții Pfizer. «Aceste proceduri formale vin după discuții lungi între părți, care au avut loc în spiritul parteneriatului cu România și cu membrii Guvernului României. Pfizer și BioNTech cred că este important ca toate părțile implicate să își respecte obligațiile contractuale, în baza acordului care a facilitat succesul răspunsului European la pandemia COVID-19»”, scrie într-un răspuns al gigantului farmaceutic, pentru Context.ro, citat de Libertatea.

Libertatea consemnează și reacția ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.

„Este o situație care nu este neașteptată, având în vedere că Pfizer a făcut același lucru și cu alte două state membre ale Uniunii Europene, respective, Polonia și Ungaria. A venit acum rândul României, care nu a acceptat, nu am avut cum să acceptăm să semnăm un amendament propus de către compania Pfizer, care presupunea plata unor compensații financiare în cazul în care renunțam la contractul… la vaccin”, a spus joi ministrul Rafila, scrie Libertatea.

De asemenea, ministrul a afirmat, potrivit Libertatea, că „nu există niciun fel de bază pe legală pentru aceste compensații financiare și, în mod evident, noi nu puteam să comandăm restul de 28 de milioane de doze de vaccin care mai rămăseseră de livrat în cadrul acestui contract, în condițiile în care în România interesul pentru vaccinare practic nu există în acest moment”.

Ministrul a explicat că va fi căutată o firmă de avocatură și că România va încercă să se coordoneze cu Polonia din punct de vedere al argumentelor față de acest contract.

„În ceea ce privește acest contract comercial, o să încercăm la nivelul guvernului să găsim o firmă de avocatură care să ne reprezinte și dacă o să putem – am avut deja o întâlnire cu ambasadorul Poloniei – să încercăm să ne coordonăm și din punct de vedere al argumentelor care stau în fața acestui contract care nu a fost, n-a putut să fie onorat, pentru că acele cantități contractate pentru anul 2022-2023, enorme, din punctul meu de vedere (…), n-ar fi fost folosite și oricum le primeam, le plăteam și nu le foloseam”, a mai spus ministrul Rafila, mai notează Libertatea.

Odată cu prezentarea în mass-media a nemulțumirilor medicilor, în presă a fost vehiculată și o declarație a premierului Marcel Ciolacu în legătură cu sumele câștigate de medicii de familie, mult peste câștigurile majorității.

„Credeți că este corect să existe un plafon de câștig al unui medic de familie? Am cerut toate statisticile. Există medici de familie care câștigă per capita, nu neapărat pe servicii medicale, peste suma de 10.000-15.000 de euro. Mi se par sume un pic cam mari, de aceea e o negociere, ne așezăm la masă, creăm un echilibru. Dacă tot vrem, trebuie să ordonăm această țară, trebuie să scăpăm de excepții, trebuie să creăm o medie. Nu pot să existe medici în orașele mari, dezvoltate, care să câștige peste 15.000 de euro și un medic, în zona rurală, care are mai mulți oameni, mai în vârstă și e mai multă muncă, mai multă deplasare, să câștige o sumă foarte mică. Trebuie să găsim un echilibru, trebuie să fie o echitate socială”, spunea premierul Marcel Ciolacu, scrie Agerpres.

Declarația premierului nu a rămas fără reacție din partea medicilor. Secretarul general al Colegiului Medicilor din România (CMR), Gindrovel Dumitra, a afirmat joi că s-a produs „o neînțelegere” la nivel guvernamental atunci când veniturile unui medic de familie au fost evaluate și la 15.000 de euro, lunar.

„Cel mai bun lucru pe care (…) l-am înțeles a fost că medicii de familie, de ambulatoriu și pacienții avem interese comune, iar atunci când apar amenințări externe suntem capabili să reacționăm într-un mod cât se poate de unitar, astfel încât anumite greșeli care se produc în actul guvernamental să fie îndreptate. Practic, am asistat la o campanie media, una în care noi ne-am prezentat doleanțele și o alta în care, din partea guvernamentală, au apărut foarte multe informații. Și pentru că nu vrem să lăsăm lucrurile să rămână, într-un fel sau altul, neclarificate, trebuie să spunem că a fost o neînțelegere cu acei 15.000 de euro per capita”, a transmis Gindrovel Dumitra, într-o conferință de presă, scrie Agerpres.

„Există, într-adevăr, cabinete care pot să aibă un venit ceva mai mare, dar vorbim în special de cabinetele care se află în zone rurale, acolo unde, vrem – nu vrem, Parlamentul României a fost cel care a decis că un medic, dintr-o localitate vecină, își poate înființa un punct de lucru, tocmai pentru a asigura pacienților din zona respectivă servicii medicale”, a adăugat secretarul general al CMR, mai scrie Agerpres.

Premierul Marcel Ciolacu a avut o întâlnire online, joi, cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România (AMR). Președintele UDMR, Kelemen Hunor, declara recent că a primit numeroase semnale de panică din rândul primarilor din țară în legătură cu bugetul anului 2024, aceștia fiind nemulțumiți de trecerea la Guvern a impozitului pe venit.

„Sunt probleme uriașe. Colegii au primit cifrele pentru acest an și astăzi m-au sunat foarte mulți primari spunând că urmează un an dezastruos, fiindcă, după foarte mulți ani, Guvernul a luat următoarea decizie: impozitul pe venit nu ajunge sută la sută la autoritățile locale așa cum am reușit după foarte multe discuții, chiar din 2017, să realizăm acest deziderat, adică tot ce înseamnă impozit pe venit să rămână la autoritățile locale, cum este și normal”, explica liderul UDMR, notează Agerpres.

După întâlnire, Biroul de presă al Executivului a emis un comunicat despre discuțiile din cadrul întâlnirii.

„Consultările s-au axat asupra modului în care Guvernul poate susține, în continuare, activitatea autorităților locale, precum și finanțarea proiectelor de dezvoltare derulate de acestea cu fonduri accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul «Anghel Saligny» și prin Planul Național de Investiții. Șeful Executivului și ceilalți reprezentanți ai Guvernului au evaluat propunerile venite din partea Asociației Municipiilor din România, care au solicitat, până la jumătatea lunii februarie, când este prevăzută închiderea execuției bugetare la nivelul administrațiilor locale, un mecanism de compensare a efectelor deciziei Curții Constituționale privind măsura de redirecționare a banilor încasați din impozite locale”, informează Biroul de presă al Executivului, mai scrie Agerpres.

Executivul a aprobat și o hotărâre de Guvern privind aprobarea modalității de decontare a cheltuielilor de transport, pentru funcționarii publici și personalul contractual.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

„Prin acest act normativ este dată posibilitatea autorităților locale să prevadă în bugetele proprii sume destinate decontării cheltuielilor cu efectuarea navetei funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul de specialitate a primarului”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului, scrie News.ro.

Presa mai scrie azi că Autoritatea Vamală Română are un nou șef.

„Marcel Simion Mutescu a fost numit în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Vamale Române, printr-o decizie a premierului Marcel Ciolacu, publicată joi seara în Monitorul Oficial. Printr-o altă decizie a prim-ministrului, Ion Cupă a fost eliberat din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Vamale Române”, arată Agerpres.

„Așa-zisele forțe ale Federației Ruse de menținere a păcii în Transnistria sunt acuzate că au încălcat flagrant angajamentele asumate în cadrul Comisiei Unificate de Control (CUC)”, relatează joi publicația Ziarul Național din Chișinău, scrie Cotidianul.

„Militarii ruși, cu acordul regimului separatist de la Tiraspol, au desfășurat, la finele anului 2023, exerciții militare la posturile Forțelor Mixte de Menținere a Păcii, cu folosirea armelor și tehnicii militare, fără a notifica CUC. Membrii delegației Republicii Moldova în această comisie, condusă de Sergiu Golovaci, au semnat joi la Tighina, în cadrul primei ședințe din acest an a CUC, o declarație prin care au denunțat acest incident”, mai arată Cotidianul.

„Acțiunile datează din 22 decembrie 2023 la posturile Forțelor Mixte de Menținere a Păcii, în afara punctelor de dislocare, cu utilizarea armelor, tehnicii și echipamentelor militare. Despre unele echipamente nici nu am fost notificați că ar fi în dotarea contingentului militar. La fața locului erau prezenți doi comandanți militari, care, la fel, au încălcat regulamentul, întrucât nu dispuneau de aprobarea Comandamentului Militar Întrunit. Concomitent, reprezentanții Federației Ruse și regiunii transnistrene au blocat deplasarea observatorilor militari pentru documentarea incidentelor”, susțin reprezentanții Chișinăului, scrie Cotidianul, citând Ziarul Național.

„Opoziția sârbă a cerut joi Curții Constituționale să anuleze rezultatul alegerilor de la Belgrad, câștigate de partidul la putere (SNS, dreapta naționalistă) pe care îl acuză de fraudă în capitală”, a afirmat o lideră a opoziției, citată de AFP, scrie Agerpres.

„Curtea Constituțională urmează să decidă dacă va studia această plângere – are la dispoziție atât timp cât dorește”, arată Agerpres.

„Dacă judecătorii resping plângerea, opoziția mai are posibilitatea de a depune recurs la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg”, explică avocatul Vladica Ilic pentru AFP, scrie Agerpres.

„Parlamentul European a analizat ieri alegerile din Serbia, care, potrivit opoziției, au fost afectate de fraudă și cumpărarea de voturi.
Mai mulți parlamentari au evocat raportul preliminar al observatorilor OSCE, publicat pe 18 decembrie, a doua zi după alegeri.
OSCE a semnalat cazuri de utilizare frauduloasă de fonduri publice, intimidare de alegători, cumpărarea de voturi, precum și «umplerea excesivă cu buletine de vot a urnelor». La Belgrad, opoziția afirmă că SNS a organizat transportul a mii de alegători neînregistrați în capitală pentru a vota «la o scară care a influențat decisiv rezultatul». O plângere anterioară, depusă pe 12 ianuarie, a fost considerată inadmisibilă de către justiție”
, mai notează Agerpres.

Seară liniștită!

 

Nota de plată was last modified: ianuarie 19th, 2024 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: