Modificarea Normelor metodologice ale Codului fiscal

H.G. nr. 354/2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016 (M. Of. nr. 442 din 25 mai 2018, intrare în vigoare: 25 mai 2018).

1. Titlul II – Impozitul pe profit

1.1. Cheltuieli cu creanțele înstrăinate. Cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate nu mai sunt considerate cheltuieli efectuate integral în scopul desfășurării activității economice (au deductibilitate limitată).

Prin norme se stabilește tratamentul aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate care, în perioada 1 ianuarie 2018 – 26 martie 2018, erau deductibile în limita unui plafon de 30% din valoarea acestora [lit. n) de la art. 25 alin. (3) C.fisc. a fost abrogată prin Legea nr. 72/2018, începând cu 26 martie 2018]. De asemenea, se stabilește modul de determinare a limitei deductibile de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate.

1.2. Deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării (dobânzi și pierderi din diferențe de curs). Se abrogă normele privind cheltuielile cu dobânzile și diferențele de curs valutar în urma abrogării art. 27 C. fisc. prin O.U.G. nr. 79/2017 (de la 1 ianuarie 2018).

Prin norme se stabilește modul de determinare a costurilor excedentare ale îndatorării cu aplicarea următoarelor reguli:

a) pierderile generate de diferențele de curs valutar la împrumuturi și instrumente legate de obținerea de finanțare fac parte din costurile îndatorării și sunt luate în calcul la determinarea costurilor excedentare ale îndatorării;

b) Plafonul deductibil (echivalentul în lei a 200.000 euro) se determină utilizând cursul de schimb comunicat de BNR pentru ultima zi a fiecărui trimestru, respectiv pentru ultima zi a anului fiscal;

c) Pentru contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic și pentru cei care se dizolvă cu lichidare se stabilesc reguli tranzitorii de determinare a rezultatului fiscal al anului fiscal care cuprinde perioade din anii calendaristici 2017 și 2018. Pentru veniturile si cheltuielile realizate până la 31 decembrie 2017, se aplică prevederile art. 27 C. fisc (deductibilitate conform gradului de îndatorare), iar pentru veniturile și cheltuielile înregistrate de la 1 ianuarie 2018 se aplică prevederile art. 40^2 C. fisc.;

d) Pentru contribuabilii care deduc costurile excedentare ale îndatorării, în valoarea fiscală a activelor produse/achiziționate după 1 ianuarie 2018 nu se includ costurile de dobândă și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic. Aceste prevederi sunt valabile și pentru contribuabilii care aplică IFRS.

Regulile de mai sus sunt exemplificate pentru cazul unui contribuabil care a înregistrat costuri cu dobânzile în legătură cu un împrumut primit de la o persoană afiliată.

2. Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

2.1. Definiția microîntreprinderii. Normele au fost modificate corespunzător modificărilor aduse Codului fiscal prin O.U.G. nr. 79/2018 (de la 1 ianuarie 2018) referitor la definiția microîntreprinderii și la noul plafon de încadrare în această categorie de 000.000 euro, echivalent lei.

Pentru persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit, precum și pentru cele care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, se vor lua în considerare, pentru verificarea încadrării în plafonul de 1.000.000 euro, veniturile înregistrate pentru întreg anul 2017.

2.2 Opțiunea pentru plata impozitului pe profit. Microîntreprinderile care îndeplinesc condițiile pentru a opta pentru aplicarea titlului II C.fisc, pot face acest lucru în cursul oricărui trimestru după data de 1 aprilie 2018. Pentru calculul impozitului pe profit se vor avea în vedere veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul când a fost exercitată opțiunea.

2.3. Număr de salariați. În vederea determinării cotei de impozit pe venitul microîntreprinderilor, numărul de salariați se stabilește prin luarea în considerare contractelor individuale de muncă/convențiilor individuale de muncă și a contractelor de muncă suspendate.

3. Titlul IV – Impozitul pe venit

3.1. Scutire de impozit pentru persoane cu handicap. Condiții. În cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat care obțin venituri din activități independente, din salarii și asimilate sau din pensii, în vederea scutirii de la impozitul pe venit, contribuabilii au obligația de a depune documentele care atestă încadrarea în grad de handicap la angajator/plătitor de  venituri.

În cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat care obțin venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, documentele justificative se arhivează la domiciliul contribuabilului (nu se depun la organul fiscal împreună cu declarația unică).

3.2 Scutirea pentru activități de cercetare-dezvoltare/inovare. Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării altor activități decât cele de cercetare-dezvoltare și inovare nu beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

3.3. Activități de comerț. În categoria activităților care generează venituri din activități independente se includ activitățile de comerț, respectiv cumpărarea de bunuri în scopul revânzării acestora.

3.4. Regimul aporturilor. Aportul în numerar și/sau echivalentul în lei al aporturilor în natură (din patrimoniul personal în patrimoniul afacerii) efectuat la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia, nu reprezintă venit brut.

3.5. Cheltuieli deductibile. În cazul persoanelor care obțin venituri în sistem real, plățile efectuate în avans care se referă la perioade fiscale următoare sunt cheltuieli deductibile.

3.6. Contracte de activitate sportivă. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă se introduc reguli speciale pentru calculul impozitului pe venit:

a) plătitorii acestor venituri, care au obligația de a conduce evidența contabilă, au și obligația de a calcula, reține și plăti impozitul pe venit.

b) contribuabilii pot opta ca plătitorii să rețină cota de 2% sau 3,5% din impozitul pe venit pentru susținerea entităților nonprofit sau acordare de burse private, respectiv pentru entități nonprofit care furnizează servicii sociale acreditate.

3.7. Normele de venit. Referitor la stabilirea venitului anual pe baza normelor de venit au fost stabilite reguli specifice:

a) pentru contribuabilii care obțin venituri din activități independente ca persoană fizică autorizată (PFA) sau întreprindere individuală, venitul net anual se calculează de către contribuabil pe baza normelor de venit.

b) ajustarea normei anuale de venit se realizează de către contribuabil prin aplicarea coeficienților de corecție asupra normelor anuale de venit. Contribuabilii care beneficiază de mai mulți coeficienți de corecție, vor lua în calcul coeficientul cel mai mare.

c) reducerea normelor de venit se face de către contribuabil corespunzător cu perioada nelucrată. În cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, acestea vor calcula venitul net prin reducerea acestuia cu numărul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de impozit.

A fost introdus un exemplu privind ajustarea normei de venit și stabilirea impozitului.

3.8. Opțiunea pentru sistemul real de impunere. Se introduc prevederi privind determinarea venitului net în sistem real pentru contribuabilii care obțin venituri din activități independente, altele decât cele din profesii liberale: (i) cu activitate în anul precedent și impuși pe baza normelor de venit, (ii) care încep activitate în cursul anului fiscal.

3.9. Drepturi de proprietate intelectuală. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă o categorie distinctă de venituri. Prin norme se explicitează:

a) veniturile ce fac parte din categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală.

b) modul de calcul al impozitului pentru venituri din proprietate intelectuală pentru care se aplică reținere la sursă.

c) au fost eliminate prevederile referitoare la plățile anticipate.

Opțiunea de a stabili venitul net de către contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în sistem real, se face prin depunerea declarației unice prevăzute la art. 120 din C. fisc.

3.10. Venituri din salarii. Veniturile brute din salarii și asimilate salariilor includ și contravaloarea veniturilor în natură primite în urma relației contractuale de muncă, raport de serviciu, act de detașare. Pentru calculul impozitului pe venit se aplică următoarele reguli:

a) se majorează de la 300 lei la 510 lei lunar limita de venit până la care o persoană poate fi considerată în întreținere (inclusiv copilul minor);

b) se actualizează cota de impozit pe venit (de la 16% la 10%), conform reglementărilor în vigoare de la data de 1 ianuarie 2018, precum și cotele contribuțiilor sociale obligatorii care se rețin din venitul angajatului (CAS și CASS).

c) baza de calcul al impozitului în cazul în care contribuabilul obține, în cursul unei luni, venituri supuse impozitului, dar și venituri scutite (din activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare) se determină prin acordarea deducerii personale în funcție de venitul total (atât scutite, cât și cele impozabile) și cu aplicarea integrală a plafoanelor stabilite pentru contribuțiile pentru pensii facultative și pentru asigurări/abonamente medicale.

d) contribuabilul își poate exercita opțiunea de a susține organizații nonprofit sau de a acorda burse private fie prin depunerea declarației unice la organul fiscal competent, fie la plătitorul de venit.

3.11. Venituri din pensii. La stabilirea venitului impozabil din pensii, se deduce din suma totală plafonul neimpozabil lunar (nu se mai deduce CASS). Contribuabilii pot acorda o cotă de 2% sau 3,5% din impozit pentru entități non-profit, unități de cult, burse private, respectiv entități care furnizează servicii sociale acreditate cu cel puțin un serviciu social licențiat. Normele stabilesc modul în care se poate exercita această opțiune.

3.12. Venituri din agricultură, silvicultură, piscicultură. În cazul veniturilor din activități agricole impuse pe baza normelor de venit, se stabilesc prin norme obligațiile contribuabililor și ale asociatului desemnat care răspunde pentru îndeplinirea obligațiilor asociației fără personalitate juridică în fața autorităților publice.

Normele de venit și venitul anual impozabil nu se ajustează dacă se modifică structura suprafețelor destinate producției agricole vegetale/numărului de capete de animale/familiilor de albine după data de 15 martie (în reglementarea anterioară, 25 mai).

Persoanele fizice care obțin venituri din activități agricole, silvicultură, piscicultură, încadrate cu handicap grav sau accentuat, în cursul anului fiscal, dar și cele care nu se mai încadrează în gradul de handicap în cursul perioadei impozabile, vor reduce norma de venit proporțional cu numărul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului.

Impozitul anual se va calcula la nivelul venitului net anual determinat după reducerea normei anuale de venit. În cazul impozitului aferent veniturilor din activități agricole, acesta se calculează de către contribuabil, în cotă de 10% aplicat asupra venitului net anual. Declarația unică se depune până pe 15 martie a anului în curs.

În norme este inclus un exemplu pentru stabilirea venitului net anual.

3.13. Venituri din vânzarea bunurilor imobile din patrimoniul personal. Plafonul neimpozabil de 450.000 lei se deduce o singură dată din valoarea tranzacției chiar dacă se transferă mai multe proprietăți din patrimoniul personal, printr-un singur act juridic între vii și indiferent de numărul proprietarilor. Fiecărui proprietar îi revine un venit impozabil în funcție de valoarea cotei de proprietate înstrăinate.

Dacă proprietățile se transferă prin procedura de executare silită, plafonul neimpozabil de 450.000 lei se va deduce la momentul stabilirii venitului impozabil.

3.14. Stabilirea venitului net anual impozabil. Venitul net anual impozabil se calculează de către contribuabil, pe fiecare sursă de venit din România și/sau străinătate. Se stabilește procedura de determinare a venitului net anual impozabil pentru venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din activități agricole, silvicultură, piscicultură, din cedarea folosinței bunurilor pentru care impunerea se realizează în sistem real, astfel:

a) se stabilește venitul net anual recalculat/pierderea netă recalculată, pe fiecare sursă de venit, prin deducerea pierderilor fiscale reportate din venitul net anual.

b) se stabilește venitul net anual impozabil prin deducerea CAS datorată din suma veniturilor nete anuale recalculate (nu se aplică în cazul veniturilor din activități agricole și din cedarea folosinței bunurilor).

Pentru persoanele fizice constituite în asocieri fără personalitate juridică, venitul net/pierderea anuală luat/luată în calcul la determinarea venitului net anual impozabil este venitul net/pierderea distribuit/distribuită de reprezentantul asocierii corespunzător cotelor de distribuire ale venitului net prevăzute în contractul de asociere.

3.15. Persoanele care depun declarația unică – Capitolul II (venit estimat). Depun Declarația unică (Capitolul II – venit estimat), contribuabili care obțin venituri din:

a) activități independente;

b) drepturi de proprietate intelectuală;

c) cedarea folosinței bunurilor;

d) activități agricole, silvicultură, piscicultură;

e) din alte surse;

f) cu handicap grav sau accentuat care obțin venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole.

Contribuabilii de mai sus au obligația determinării impozitului datorat în cotă de 10% asupra venitului anual estimat. Termenul de declarare și de plată a impozitului este 15 martie a anului următor. Nu au această obligație contribuabilii care obțin venituri cu reținere la sursă sau cei care obțin venituri din investiții sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din transferul aurului financiar.

În norme a fost inclus un exemplu în aplicarea art. 120^1 din C. fisc.

3.16. Bonificații (reduceri de impozit). Pentru plata cu anticipație a impozitului pe venitul anual estimat se acordă o bonificație. Aceasta este în cotă de 5% aplicată la impozitul datorat și se acordă dacă se efectuează plata integrală a impozitului până la data de 1 decembrie a anului curent.

Bonificația se stabilește de către contribuabil la momentul efectuării ultimei plăți a impozitului. Dacă contribuabilul nu a luat în calcul bonificația la ultima plată, poate beneficia de aceasta la definitivarea impozitului pe venitul anual estimat prin completarea corespunzătoare a Declarației unice.

3.17. Persoanele care depun declarația unică – Capitolul I (venit realizat). Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, determinate în sistem real, au obligația depunerii Declarației unice – Cap. I (Date privind veniturile realizate) până la 15 martie a anului următor celui de realizare a veniturilor. De asemenea, depun declarația și contribuabilii care obțin venituri din străinătate impozabile în România.

Impozitul anual datorat se determină de către contribuabil aplicând cota de impozit de 10% asupra venitului/ câștigului net anual impozabil. Venitul și impozitul se declară prin declarația unică. Termenul de declarare și de plată a impozitului este data de 15 martie a anului următor.

3.18. Asocieri fără personalitate juridică. Asociatul desemnat în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică va transmite informații privind venitul impozabil ce revine fiecărui membru asociat, conform cotei de distribuire din venitul impozabil. Asociatul desemnat nu mai are obligația transmiterii către fiecare membru asociat a copiei după declarația privind profitul/pierderea înregistrat de asociație pe care o depune la organul fiscal.

3.19. Atestarea impozitului plătit de nerezidenți. În cazul persoanelor fizice nerezidente care obțin venituri din activități independente, organul fiscal va elibera documentul care atestă venitul realizat și impozitul plătit la cererea contribuabilului. Se elimină referirile la sumele reprezentând plățile anticipate.

3.20. Activități dependente realizate de nerezidenți. Pentru contribuabilii nerezidenți care obțin venituri din activități dependente, se abrogă prevederile privind stabilirea regimului fiscal aplicabil veniturilor de către organul fiscal în a cărui rază teritorială se realizează venitul.

Contribuabilii nerezidenți care obțin venituri din activități dependente și sunt plătiți din străinătate de un angajator nerezident, nu mai sunt obligați să informeze organul fiscal asupra depășirii celor 183 zile sau perioadei prevăzute de Convențiile de evitare a dublei impuneri. Aceștia au obligația de a depune declarația unică.

Se abrogă prevederile privind impunerea persoanelor fizice cu dublă rezidență (română și a unui stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri), cu domiciliul în România și a persoanelor fizice române care locuiesc în străinătate și care își mențin domiciliul în România.

3.21. Venituri din străinătate. Pentru veniturile obținute din străinătate, se actualizează denumirea declarației de venit conform modificărilor de la 1 ianuarie 2018. De asemenea, pentru aceste venituri, se poate dispune asupra unei cote de 2% sau 3,5% din impozitul datorat pentru susținerea entităților nonprofit sau burse private.

3.22. Creditul fiscal extern. Calcularea creditului fiscal extern se face de către contribuabil, nu de organul fiscal. Documentele justificative privind venitul realizat și impozitul plătit în străinătate vor fi păstrate de către contribuabil. În acest sens, sunt incluse două exemple privind aplicarea art. 131 din C. fisc – Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii.

4. Titlul V – Contribuții sociale obligatorii

4.1. Aspecte generale. Se actualizează Titlul V potrivit modificărilor de la 1 ianuarie 2018 (ex. CAS individuală și CAS angajator devin CAS).

4.2. Exceptare de la plata CAS. Se exceptează de la plata contribuției de asigurări sociale (CAS) indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă, acordate în baza Legii nr. 346/2002. De asemenea, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor realizate de persoane fizice care sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale (ex. avocați salarizați în cadrul profesiei) nu se datorează CAS.

4.3. Baza de calcul pentru contracte de muncă cu timp parțial. Perioada în care contractul individual de muncă este activ este perioada în care contractul nu este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Se stabilește modul de calcul al salariului minim brut pe țară (referință pentru baza de calcul) în cazul în care contractul individual de muncă este activ pentru o fracțiune de lună.

4.4. Venituri din mai multe surse, supus CAS. În cazul în care se obțin venituri din mai multe surse din activități independente și/sau din drepturi de proprietate intelectuală, venitul net estimat reprezintă suma veniturilor nete estimate din fiecare sursă de venit. Astfel:

a) Se datorează CAS dacă venitul net cumulat estimat a se realiza depășește nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, caz în care se alege o valoare ca bază de calcul a CAS.

b) Dacă venitul net estimat nu depășește nivelul a 12 salarii minime brute, nu se datorează CAS, dar se poate opta pentru plata acesteia.

În mod similar se procedează în cazul persoanelor fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) din C. fisc.

4.4. Reguli speciale privind calculul CAS. Se stabilește modul de calcul a CAS în cazul:

a) persoanelor fizice, cărora li se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere. Se includ și persoane fizice care realizează, venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din contracte de activitate sportivă, de la mai mulți plătitori, sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, dar cumulate aceste venituri depășesc nivelul a 12 salarii minime pe țară.

b) plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau de venituri care rezultă dintr-un contract de activitate sportivă pentru care persoanele fizice datorează contribuția.

În cazul veniturilor supuse CAS și care nu fac obiectul reținerii la sursă, declarația unică se depune până la data de 15 martie a anului în curs. Prin excepție, în anul 2018, termenul de depunere este 15 iulie 2018.

Regulile de calcul au fost explicitate în exemple de calcul a CAS pentru diferite situații.

4.5. Sfera de aplicare a CASS. Persoanele fizice prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. a) și lit. b) din C. fisc. (care obțin venituri din salarii și asimilate, activități independente, activități agricole), precum și cele prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. c)-p) din C. fisc. (care obțin veniturile prevăzute la art. 155 din C.fisc) datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).

4.6. Exceptări de la CASS. Indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă acordate potrivit O.U.G. nr. 158/2005 și Legii nr. 346/2002 suportate de angajator nu se includ în baza lunară de calcul a CASS.

4.7. Reguli speciale privind CASS. Se stabilește modul de calcul a CASS în cazul:

a) persoanelor fizice cărora li se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere (se includ și persoane fizice care realizează, de la mai mulți plătitori, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din activități independente, din contracte de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili conform titlului II și III C. fisc. sau Legii nr. 170/2016) sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, dar cumulate aceste venituri depășesc nivelul a 12 salarii minime pe țară.

b) plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din contracte de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili conform titlului II și III C. fisc. sau Legii nr. 170/2016 pentru care impozitul se reține la sursă.

În cazul veniturilor supuse CASS și care nu fac obiectul reținerii la sursă, declarația unică se depune până la data de 15 martie a anului în curs. Prin excepție, în anul 2018, termenul de depunere este 15 iulie 2018.

Se dau exemple de calcul a CASS pentru diferite situații.

4.8. Bonificații (reduceri la plată). Persoanele care obțin veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) beneficiază de bonificațiile stabilite la art. 121 din C. fisc.

4.9. Depunerea declarației unice. În cazul persoanelor fizice care estimează venituri anuale cumulate sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară și depun declarația unică după termenul legal de depunere, baza de calcul a CASS reprezintă produsul dintre salariul minim brut pe țară și numărul de luni rămase până la termenul legal de depunere conform art. 122 din C. fisc.

4.10. Încetarea plății CASS. Pentru încetarea plății CASS, contribuabilii depun Declarația unică chiar dacă au depus anterior „Declarația pentru stabilirea obligațiilor de plată cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care nu realizează venituri sau alte categorii de persoane prevăzute la art.180 din Codul fiscal” și vor recalcula CASS datorată pentru anul în curs.

4.11. Reguli privind contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM). Datorează CAM și contribuabilii care au calitatea de angajatori, respectiv persoanele fizice și juridice care nu au sediul/ domiciliul/ reședința în România și care datorează contribuția pentru salariații lor care sunt supuși legislației de asigurări sociale din România.

Indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial includ indemnizațiile persoanelor alese în consiliul de administrație/comitetul director/consiliul superior, comitetul executiv/biroul permanent, comisia de disciplină și altele asemenea prevăzute de lege.

Nu se includ în baza lunară de calcul a CAM veniturile reprezentând prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și din FNUASS.

Sumele care depășesc plafonul neimpozabil (2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizație – în țară și 2,5 ori nivelul stabilit pentru diurnă) se consideră venit asimilat salariilor și intră în baza de calcul a CAM.

5. Titlul VI – Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România

5.1. Impozit pe reprezentanțe. Se abrogă prevederile din norme privind calcularea impozitului în cazul persoanelor juridice străine care înființează o reprezentanță în România în cursul unei luni din anul de impunere.

6. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

6.1. Regimul proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare. Operațiunile efectuate în cadrul proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare nu se cuprind în sfera TVA dacă rezultatele cercetării nu sunt transferate altei persoane [aceste operațiuni nu constituie sau nu sunt asimilate livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii].

Dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile destinate realizării acestor operațiuni se poate exercita în condițiile prevăzute la art. 297-300 din C.fisc. indiferent dacă rezultatele cercetării-dezvoltării sunt transferate unei alte persoane sau nu.

6.2. Persoane impozabile. Organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, definite prin Legea nr. 8/1996 (art. 124) sunt considerate persoane impozabile.

6.3. Regimul drepturilor de autor. Titularii drepturilor de reproducere nu efectuează o prestare de servicii (inclusă în sfera TVA) în favoarea producătorilor și a importatorilor de suporturi neînregistrate și de aparate de înregistrare și de reproducere de la care organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe percep pe seama acestor titulari, însă în nume propriu, remunerații compensatorii pentru vânzarea acestor aparate și suporturi.

Colectarea remunerației compensatorii pentru copia privată nu este considerată ca fiind contravaloarea unei prestări de servicii în sfera TVA efectuată de organismele de gestiune colectivă. Aceste organisme realizează o prestare de servicii în sfera TVA către titularii drepturilor de reproducere, prin comisionul de gestiune reținut din sumele colectate.

7. Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale

7.1. Definiții. Se abrogă prevederile privind definirea autorității competente.

7.2. Competențe. Se înlocuiește comisia/comisia teritorială/autoritatea fiscală centrală cu autoritatea fiscală teritorială în procedurile de administrare a accizelor.

7.3. Micii producători de vinuri liniștite. Dacă micul producător de vinuri liniștite înregistrează în timpul anului o producție mai mare de 1.000 hl și dorește continuarea activității, va depune o cerere în acest sens la autoritatea vamală teritorială.

7.4. Autorizarea antrepozitelor fiscale. Referatul întocmit de autoritatea vamală teritorială pentru persoana care a solicitat autorizarea ca antrepozitar vamal se înaintează la autoritatea fiscală teritorială.

Solicitarea de modificare a autorizației de antrepozit fiscal (pentru noi materii prime accizabile sau un nou produs accizabil în autorizație) se depune la autoritatea vamală teritorială care va transmite documentele autorității fiscale teritoriale.

Se stabilește modalitatea de comunicare între autorități a actelor de control emise de organele de specialitate prin care se consemnează încălcări ale prevederilor legale privind accizele.

7.5. Autorizarea destinatarului înregistrat/expeditorului înregistrat/importatorului autorizat. Autorizarea destinatarului înregistrat/expeditorului înregistrat/importatorului autorizat se face de către autoritatea fiscală teritorială (de către comisie, în vechea reglementare).

7.6. Scutiri pentru utilizări specifice. Structurile cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Apărării Naționale care achiziționează produse accizabile pentru/sau în numele forțelor NATO beneficiază de scutire la plata accizelor.

Se modifică formula admisă a fi utilizată pentru denaturarea completă a alcoolului. Se elimină mențiunile la alcool complet denaturat, rămân doar cele referitoare la alcool parțial denaturat.

7.7. Restituirea accizelor. Prin norme, se stabilește procedura de restituire a accizelor virate la bugetul statului în cazul:

a) produselor din tutun încălzit, fabricate în antrepozite fiscale de producție din România, pentru care accizele nearmonizate au fost plătite în România și care ulterior sunt livrate intracomunitar;

b) produselor din tutun încălzit, fabricate în antrepozite fiscale de producție din România care sunt exportate.

8. Titlul IX – Impozite și taxe locale

8.1. Scutiri de impozit pe clădiri. Condiții. Se stabilesc documentele ce trebuie depuse pentru a beneficia de scutirea de impozit/taxă pe clădiri în cazul clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au fațada stradală și/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001.

8.2. Noțiuni noi. Se definește noțiunea „suprafețe de fond forestier”.

8.3. Impunerea coproprietarilor de teren. În cazul coproprietarilor, pentru determinarea impozitului pe teren, se iau în calcul suprafețele de teren potrivit cotelor-părți deținute de fiecare coproprietar în parte.

8.4. Taxe speciale. La nivelul municipiului București, taxa specială pentru promovarea turistică se face venit la bugetul local al municipiului București.