Lituania oferă Ucrainei un ajutor de 200 de milioane de euro

11 ian. 2024
Vizualizari: 150

Deschidem Revista din această seară cu un sondaj de opinie realizat de The Center for International Research and Analyses, la comanda PNL, în decembrie 2023, pe un eșantion de 1.000 de respondenți.

„Conform sondajului, mai mult de jumătate dintre cei chestionați (53%) declară că vor merge în mod cert să voteze la alegerile europarlamentare. PSD ar obține 30% din voturi, PNL – 20%, AUR – 18%, USR – 14%, SOS, Partidul Dianei Șoșoacă – 6%, UDMR – 5%, PMP – 2%, REPER – 2%, Forța Dreptei – 2%. Dintre cei intervievați, 14% se declară «de dreapta», 29% se declară «de centru», 13% spun că sunt «de stânga», iar 44% nu știu sau nu răspund”, relatează România liberă.

Deși la palatul Victoria, guvernarea PSD-PNL merge mai departe, în provincie, unii lideri PNL se declară nemulțumiți de colaborarea cu PSD. Virgil Guran, președinte PNL Dâmbovița, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă, că în Dâmbovița, alianța cu PSD s-a terminat.

„Mi s-a demonstrat că unii se cred în continuare stăpâni de moșie în Dâmbovița, mai întâi cu alocarea microbuzelor electrice. Din 31 de microbuze, doar 4 au ajuns la primăriile cu primari PNL. Am cerut explicații președintelui CJ Dâmbovița și i-am solicitat să elimine discriminarea. Situația s-a repetat la repartizarea sumelor din impozitul pe venit corespunzător cotei de 6% pentru localități. Primarii liberali conduc 25% din populația județului. Ni se cuveneau 25% din fonduri”, a spus liderul PNL Dâmbovița, scrie România liberă.

„Respect coaliția la nivel național, dar din acest moment, în Dâmbovița alianța cu PSD s-a terminat!”, a mai afirmat Guran, notează România liberă.

La Olt, acolo unde Primăria Slatina este condusă în prezent de social-democratul Emil Moț, iar PSD are majoritate în Consiliul Local Slatina, prefectul județului, liberalul Mario De Mezzo, a fost ales miercuri seara președinte al PNL Slatina și a anunțat că obiectivul major al organizației de partid este câștigarea alegerilor pentru Primăria municipiului Slatina.

„Anul 2024 este anul victoriei, anul în care vom scoate împreună Slatina de sub domnia vătafilor care ne țin blocați în impostură și subdezvoltare și vom începe reconstrucția unui oraș care are un potențial imens”, a declarat prefectul Mario De Mezzo, scrie Agerpres.

Președintele interimar al PNL Olt, deputatul Gigel Știrbu, s-a arătat convins că organizația liberală din Slatina își va atinge obiectivul în alegeri.

„Veți fi părtași la o luptă deloc ușoară, dar cu cât este mai grea lupta, cu atât gustul succesului este mai pronunțat. Eu unul am mai trecut printr-o astfel de bătălie, nu ca personaj principal, ci ca actor de plan secund, să zicem așa. Bătălia pentru Primăria Slatina după părerea mea este ca și câștigată. Greul va începe după data de 30 septembrie, pentru că vedeți cum arată Slatina și încotro se îndreaptă. Cred că fiecare dintre noi avem de luat o decizie cetățenească, avem o datorie civică, anume aceea de a face tot ce ne stă în puteri pentru ca acest oraș să devină ceea ce vrem noi să devină, un oraș în care vrem să trăim și să muncim”, a arătat deputatul Gigel Știrbu, mai scrie Agerpres.

2024 debutează și cu un protest masiv al transportatorilor români. Aproximativ 6.000 de camioane au participat miercuri la un protest, transportatorii fiind în primul rând nemulțumiți de creșterea prețului la RCA.

„Cred că s-a ajuns la 6.000 de camioane în momentul de față: faptul că RCA-ul a explodat în ultimii doi ani, practic s-a triplat la clasa B0, faptul că în continuare avem probleme mari la frontierele de sud și de vest: timp de așteptare, abuzuri și încă mai sunt cântare acolo, faptul că se pregătește o triplare a valorii taxelor de drum începând cu ianuarie 2025 – vor plăti rovinietă și Go Box, faptul că nu există dialog absolut deloc. De un an și jumătate zici că nici nu avem secretar de stat sau ministru la Transporturi. Sunt zero întâlniri, zero discuții, zero dialog. Toate măsurile vin grămadă. S-au adunat foarte multe probleme la care nimeni din Guvern sau din ministerele de resort nu vrea să se aplece și evident că oamenii se manifestă așa cum îi vedeți”, a declarat președintele Federației Operatorilor Români din Transporturi (FORT), Augustin Hagiu, miercuri, pentru Agerpres.

„Nu știu ce o să iasă, nu mă pot antepronunța. Aștept și eu să văd ce au de gând să facă, dacă se întâlnesc cu oamenii aceștia, cum, când și în ce fel. Eu le-am transmis (la Guvern – n. r.) când pot fi disponibili, ce și-ar dori să discute și la ce nivel. Guvernul nu a revenit cu niciun răspuns. Noi le-am spus clar că delegația poate fi mâine prezentă la Guvern”, a mai arătat miercuri președintele FORT, Augustin Hagiu, scrie Agerpres.

După ce Consiliul UE a adoptat, la sfârșitul lunii decembrie, decizia privind aplicarea acquis-ul comunitar Schengen la frontierele aeriene și navale ale României, începând cu luna martie 2024, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care deservește Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu, anunță că acestea sunt pregătite pentru operarea pe fluxuri separate Sehengen/non-Schengen.

„Fluxurile de pasageri sunt pregătite pentru operare, iar ghișeele de control destinate fluxurilor non-Schengen, atât pentru ieșirea din țară cât și pentru intrare, sunt deja amplasate pe poziții și racordate la rețeaua informatică. Pregătirile s-au încheiat încă de la finalul anului 2022, și numai decizia nefavorabilă a Consiliului JAI a făcut ca acestea să nu intre atunci în funcțiune. Precizăm că o mare parte a infrastructurii de terminal de la aeroportul Henri Coandă – este vorba de cea dată în exploatare în anii 2011 și 2012 – a fost proiectată pentru utilizare în sistem Schengen / non-Schengen și, în perioada scursă de atunci, CNAB a trebuit să depună eforturi deosebite pentru a asigura procesarea unui trafic de pasageri care, în ultimii 11 ani, s-a dublat”, mai arată CNAB, scrie România liberă.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care prevede că cetățenii din afara granițelor țării pot accesa servicii consulare online.

„Cererea de servicii consulare se depune personal sau, după caz, se transmite în format electronic. În funcție de tipul de serviciu consular solicitat și de opțiunea titularului cererii, documentele eliberate în cadrul activității consulare se ridică personal sau, după caz, se expediază prin servicii de curierat, cu suportarea cheltuielilor de expediție de către solicitanți ori se transmit în format electronic, după ce au fost emise și semnate cu semnătură electronică calificată. Categoriile de servicii consulare care se pot solicita, respectiv presta în format electronic, documentele eliberate care se pot expedia prin servicii de curierat, procedura de depunere și soluționare a cererilor respective, precum și orice alte aspecte conexe se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe”, prevede legea menționată, scrie Agerpres.

Presa străină scrie azi și despre vizita în Lituania a Președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.

 „«Ucraina a arătat lumii că armata Rusiei poate fi oprită», a declarat, miercuri, președintele Volodymyr Zelenski, care a început o vizită în Țările Baltice în căutarea unui ajutor suplimentar pentru țara sa împotriva forțelor mai mari și mai bine aprovizionate ale Kremlinului în invazia care durează de 22 de luni”, transmite Euronews, scrie România liberă.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

„Prezent în capitala lituaniană Vilnius, Zelenski a declarat că Ucraina trebuie să își consolideze apărarea aeriană împotriva atacurilor intensificate ale Rusiei cu rachete și drone și să își refacă proviziile de muniție, în timp ce atacurile cu rază lungă de acțiune devin principala caracteristică a luptelor din această iarnă. Guvernul lituanian a confirmat un pachet de ajutor de 200 de milioane de euro pentru Ucraina”, notează România liberă.

Seară liniștită!

 

Lituania oferă Ucrainei un ajutor de 200 de milioane de euro was last modified: ianuarie 11th, 2024 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: