122 views
Deschidem Revista din această seară cu un sondaj de opinie realizat de The Center for International Research and Analyses, la comanda PNL, în decembrie 2023, pe un eşantion de 1.000 de respondenţi.
„Conform sondajului, mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (53%) declară că vor merge în mod cert să voteze la alegerile europarlamentare. PSD ar obţine 30% din voturi, PNL – 20%, AUR – 18%, USR – 14%, SOS, Partidul Dianei Şoşoacă – 6%, UDMR – 5%, PMP – 2%, REPER – 2%, Forţa Dreptei – 2%. Dintre cei intervievaţi, 14% se declară «de dreapta», 29% se declară «de centru», 13% spun că sunt «de stânga», iar 44% nu ştiu sau nu răspund”, relatează România liberă.
Deşi la palatul Victoria, guvernarea PSD-PNL merge mai departe, în provincie, unii lideri PNL se declară nemulţumiţi de colaborarea cu PSD. Virgil Guran, preşedinte PNL Dâmboviţa, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, că în Dâmboviţa, alianţa cu PSD s-a terminat.
„Mi s-a demonstrat că unii se cred în continuare stăpâni de moşie în Dâmboviţa, mai întâi cu alocarea microbuzelor electrice. Din 31 de microbuze, doar 4 au ajuns la primăriile cu primari PNL. Am cerut explicaţii preşedintelui CJ Dâmboviţa şi i-am solicitat să elimine discriminarea. Situaţia s-a repetat la repartizarea sumelor din impozitul pe venit corespunzător cotei de 6% pentru localităţi. Primarii liberali conduc 25% din populaţia judeţului. Ni se cuveneau 25% din fonduri”, a spus liderul PNL Dâmboviţa, scrie România liberă.
„Respect coaliţia la nivel naţional, dar din acest moment, în Dâmboviţa alianţa cu PSD s-a terminat!”, a mai afirmat Guran, notează România liberă.
La Olt, acolo unde Primăria Slatina este condusă în prezent de social-democratul Emil Moţ, iar PSD are majoritate în Consiliul Local Slatina, prefectul judeţului, liberalul Mario De Mezzo, a fost ales miercuri seara preşedinte al PNL Slatina şi a anunţat că obiectivul major al organizaţiei de partid este câştigarea alegerilor pentru Primăria municipiului Slatina.
„Anul 2024 este anul victoriei, anul în care vom scoate împreună Slatina de sub domnia vătafilor care ne ţin blocaţi în impostură şi subdezvoltare şi vom începe reconstrucţia unui oraş care are un potenţial imens”, a declarat prefectul Mario De Mezzo, scrie Agerpres.
Preşedintele interimar al PNL Olt, deputatul Gigel Ştirbu, s-a arătat convins că organizaţia liberală din Slatina îşi va atinge obiectivul în alegeri.
„Veţi fi părtaşi la o luptă deloc uşoară, dar cu cât este mai grea lupta, cu atât gustul succesului este mai pronunţat. Eu unul am mai trecut printr-o astfel de bătălie, nu ca personaj principal, ci ca actor de plan secund, să zicem aşa. Bătălia pentru Primăria Slatina după părerea mea este ca şi câştigată. Greul va începe după data de 30 septembrie, pentru că vedeţi cum arată Slatina şi încotro se îndreaptă. Cred că fiecare dintre noi avem de luat o decizie cetăţenească, avem o datorie civică, anume aceea de a face tot ce ne stă în puteri pentru ca acest oraş să devină ceea ce vrem noi să devină, un oraş în care vrem să trăim şi să muncim”, a arătat deputatul Gigel Ştirbu, mai scrie Agerpres.
2024 debutează şi cu un protest masiv al transportatorilor români. Aproximativ 6.000 de camioane au participat miercuri la un protest, transportatorii fiind în primul rând nemulţumiţi de creşterea preţului la RCA.
„Cred că s-a ajuns la 6.000 de camioane în momentul de faţă: faptul că RCA-ul a explodat în ultimii doi ani, practic s-a triplat la clasa B0, faptul că în continuare avem probleme mari la frontierele de sud şi de vest: timp de aşteptare, abuzuri şi încă mai sunt cântare acolo, faptul că se pregăteşte o triplare a valorii taxelor de drum începând cu ianuarie 2025 – vor plăti rovinietă şi Go Box, faptul că nu există dialog absolut deloc. De un an şi jumătate zici că nici nu avem secretar de stat sau ministru la Transporturi. Sunt zero întâlniri, zero discuţii, zero dialog. Toate măsurile vin grămadă. S-au adunat foarte multe probleme la care nimeni din Guvern sau din ministerele de resort nu vrea să se aplece şi evident că oamenii se manifestă aşa cum îi vedeţi”, a declarat preşedintele Federaţiei Operatorilor Români din Transporturi (FORT), Augustin Hagiu, miercuri, pentru Agerpres.
„Nu ştiu ce o să iasă, nu mă pot antepronunţa. Aştept şi eu să văd ce au de gând să facă, dacă se întâlnesc cu oamenii aceştia, cum, când şi în ce fel. Eu le-am transmis (la Guvern – n. r.) când pot fi disponibili, ce şi-ar dori să discute şi la ce nivel. Guvernul nu a revenit cu niciun răspuns. Noi le-am spus clar că delegaţia poate fi mâine prezentă la Guvern”, a mai arătat miercuri preşedintele FORT, Augustin Hagiu, scrie Agerpres.
După ce Consiliul UE a adoptat, la sfârşitul lunii decembrie, decizia privind aplicarea acquis-ul comunitar Schengen la frontierele aeriene şi navale ale României, începând cu luna martie 2024, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), care deserveşte Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu, anunţă că acestea sunt pregătite pentru operarea pe fluxuri separate Sehengen/non-Schengen.
„Fluxurile de pasageri sunt pregătite pentru operare, iar ghişeele de control destinate fluxurilor non-Schengen, atât pentru ieşirea din ţară cât şi pentru intrare, sunt deja amplasate pe poziţii şi racordate la reţeaua informatică. Pregătirile s-au încheiat încă de la finalul anului 2022, şi numai decizia nefavorabilă a Consiliului JAI a făcut ca acestea să nu intre atunci în funcţiune. Precizăm că o mare parte a infrastructurii de terminal de la aeroportul Henri Coandă – este vorba de cea dată în exploatare în anii 2011 şi 2012 – a fost proiectată pentru utilizare în sistem Schengen / non-Schengen şi, în perioada scursă de atunci, CNAB a trebuit să depună eforturi deosebite pentru a asigura procesarea unui trafic de pasageri care, în ultimii 11 ani, s-a dublat”, mai arată CNAB, scrie România liberă.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care prevede că cetăţenii din afara graniţelor ţării pot accesa servicii consulare online.
„Cererea de servicii consulare se depune personal sau, după caz, se transmite în format electronic. În funcţie de tipul de serviciu consular solicitat şi de opţiunea titularului cererii, documentele eliberate în cadrul activităţii consulare se ridică personal sau, după caz, se expediază prin servicii de curierat, cu suportarea cheltuielilor de expediţie de către solicitanţi ori se transmit în format electronic, după ce au fost emise şi semnate cu semnătură electronică calificată. Categoriile de servicii consulare care se pot solicita, respectiv presta în format electronic, documentele eliberate care se pot expedia prin servicii de curierat, procedura de depunere şi soluţionare a cererilor respective, precum şi orice alte aspecte conexe se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe”, prevede legea menţionată, scrie Agerpres.
Presa străină scrie azi şi despre vizita în Lituania a Preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
„«Ucraina a arătat lumii că armata Rusiei poate fi oprită», a declarat, miercuri, președintele Volodymyr Zelenski, care a început o vizită în Țările Baltice în căutarea unui ajutor suplimentar pentru țara sa împotriva forțelor mai mari și mai bine aprovizionate ale Kremlinului în invazia care durează de 22 de luni”, transmite Euronews, scrie România liberă.
„Prezent în capitala lituaniană Vilnius, Zelenski a declarat că Ucraina trebuie să își consolideze apărarea aeriană împotriva atacurilor intensificate ale Rusiei cu rachete și drone și să își refacă proviziile de muniție, în timp ce atacurile cu rază lungă de acțiune devin principala caracteristică a luptelor din această iarnă. Guvernul lituanian a confirmat un pachet de ajutor de 200 de milioane de euro pentru Ucraina”, notează România liberă.
Seară liniştită!
