În cadrul MAI se va înfiinţa „Unitatea centrală pentru persoane dispărute”

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cazul „Caracal”, neelucidat până la această oră, a evidențiat lipsa unor structuri specializate în depistarea persoanelor dispărute sau răpite. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) din Guvernul Orban face un prim pas spre modificarea legislației în favoarea siguranței cetățenilor. MAI a lansat în dezbatere publică, joi, proiectul Legii privind căutarea persoanelor dispărute, care prevede, printre altele, constituirea, în cadrul Poliției Române, a unei structuri specializate, care se va numi Unitatea centrală pentru persoane dispărute.

„Unitatea centrală pentru persoane dispărute îndeplinește, în principal, următoarele atribuții: desfășoară activități de îndrumare, sprijin și control la structurile specializate pentru căutarea persoanelor dispărute constituite la nivel teritorial,
desfășoară activități de îndrumare și sprijin la celelalte structuri ale Poliției Române, privind organizarea și realizarea activităților de căutare a persoanelor dispărute din competența acestora, elaborează ghiduri, formulare standardizate și manuale de bune practici, destinate a fi utilizate în activitatea de căutare a persoanelor dispărute, cooperează cu structuri similare din străinătate, iar, în cazurile preluate spre soluționare, organizează și coordonează întreaga activitate de căutare a persoanei dispărute, efectuează sau, după caz, solicită personalului de ordine publică să efectueze activități de căutare a unei persoane dispărute și gestionează dosarele de dispariție”, se arată în proiectul de lege, notează Agerpres.

„La nivelul inspectoratelor județene de poliție, respectiv al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, se vor constitui structuri specializate pentru căutarea persoanelor dispărute, denumite unități teritoriale pentru persoane dispărute. Acestea vor organiza și coordona întreaga activitate de căutare a unei persoane dispărute, vor solicita personalului de ordine publică să efectueze activități de căutare a unei persoane dispărute, vor constitui și gestiona dosarele de dispariție a persoanelor, vor coopera cu structuri similare din străinătate sau vor colabora cu persoane fizice și persoane juridice, române sau străine”, mai scrie Agerpres. 

Cotidianul revine azi asupra cazului Letiziei Diana David, minora româncă răpită acum câteva zile în Italia, despre care a scris duminică. La doar cinci zile de la dispariție, Poliția italiană a găsit-o pe Letizia Diana David.

„Pe 29 noiembrie, deci în numai cinci zile de la dispariție, poliția italiană a reușit s-o salveze pe Letizia, fata fiind găsită în casa surorii răpitorului Bogdan, din Piacenza, decisivă fiind informația furnizată de un prieten al acestuia, care a sunat-o pe mama Letiziei, spunând că fata urmează să fie dusă în Germania, unde urma să fie predată unei rețele de prostituție!”, scrie Cotidianul. 

Cotidianul realizează o paralelă între modul în care au acționat polițiștii români în cazul Caracal și cei italieni în acest caz.

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a dat termen până azi Jandarmeriei București pentru a desecretiza convorbirile din ziua mitingului din 10 august 2018, avertizând că cine își permite „tergiversări” în acest dosar „își riscă propria carieră”.

„Ministrul a cerut, în 22 noiembrie, Jandarmeriei Române ca toate unitățile care au clasificat convorbirile radio de la protestul din 10 august să le declasifice în cel mai scurt timp”, pentru a fi puse la dispoziția procurorilor. Ar fi vorba în total de 275 de ore de înregistrări, potrivit lui Marcel Vela”, scrie Adevărul.

În opinia ministrului, desecretizarea acestor convorbiri va „contribui major la lămurirea situației”. „Mă așteptam să fie deja la dosar, dar unii au impresia că se pot juca. Nu mă joc și nu accept să tergiversăm cu nicio secundă lămurirea situației din 10 august. Cine își permite să tergiverseze își riscă propria carieră”, a mai spus ministrul Marcel Vela, scrie Adevărul. 

În timp ce ministrul Justiției cere procurorilor să participe la concursurile pentru conducerile parchetelor, două asociații de magistrați fac opoziție.

„Asociațiile «Forumul Judecătorilor din România» și «Inițiativa pentru Justiție» fac un apel public către membrii Secției pentru procurori ai Consiliului Superior al Magistraturii să nu participe la demersul considerat politic prin care ministrul justiției a anunțat că va selecta procurorii propuși pentru funcții de la conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT. Cele două asociații susțin că procedura este politizată și că nu diferă cu nimic față de precedentele proceduri de selecție, ministrul justiției având un cuvânt greu de spus în selectarea numelor de procurori șefi”, notează Adevărul.

„Luăm în calcul să interzicem exportul de buștean în spațiul extracomunitar și, din păcate, Comisia Europeană (CE) nu ne permite să facem același lucru și în spațiul intracomunitar, indiferent de tipul de export”, a declarat, joi seara, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, scrie Agerpres. 

„De când am venit la minister am pus colegii din Direcția Generală Păduri să ia în calcul să interzicem exportul de buștean în spațiul extracomunitar. Din păcate, Comisia Europeană nu ne permite să interzicem exportul de buștean sau orice alt tip de export în spațiul intracomunitar. Dar este important, pentru că și acolo, în spațiul extracomunitar, pleacă cantități însemnate de lemn. Eu cred că toată România, toți cetățenii și toate entitățile din această țară ar trebui să-și dorească să funcționeze IFN-ul (Inventarul Forestier Național – n.r.). Oricum, suntem țara din Europa care are cea mai scurtă perioadă de viață pentru IFN. Țările nordice, de exemplu, au acest mecanism de 40-50 sau 60 de ani. Pentru noi este atât de important acest IFN pentru că ne dă date pe baza cărora putem să ne facem strategia forestieră națională sau orice altă politică publică în domeniul pădurii. Statul român pierde bani pentru fiecare milion de metri cubi de lemn care se taie ilegal. Să spunem că, într-un an, ar fi 10 milioane de metri cubi (de lemn tăiat ilegal – n.r.) din proprietatea publică a statului român. Dacă înmulțim 10 milioane cu 50 de euro metrul cub de lemn, ne dau vreo 500 de milioane de euro, fără să-l mai fiscalizăm”, a spus ministrul Alexe, la Digi 24, notează Agerpres, aducând în discuție defrișările masive care îngrijorează populația.

Seară frumoasă!