Goana după bani

Este vară, anotimpul vacanțelor, dar și a analizelor economice. News.ro publică azi un studio comparativ despre bugetul general consolidat al statului.

„Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât și bugetele de pensii și de șomaj, a încheiat primele șase luni ale acestui an cu un deficit de 6,3 miliarde lei, reprezentând 0,77% din PIB, în creștere cu 61,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițile în care ritmul de creștere a cheltuielilor a depășit avansul încasărilor”, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, citate de jurnaliștii de la News.ro.

„Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 5,2% față de perioada similară din 2016, fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale. Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 62,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”, mai scrie News.ro.

O evoluție asemănătoare au avut-o și încasările din TVA și accize.

„Încasările din TVA s-au redus în primele șase luni cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Încasările din accize au fost cu 7,6% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent”, arată News.ro.

Guvernul României pare să renunțe la taxa de solidaritate, care conform primelor estimări ar fi trebuit să aducă mai mulți bani la buget.

„Taxa de solidaritate nu va fi introdusă, a anunțat premierul Mihai Tudose marți. Tudose a precizat că „putem să o trecem la discutate și uitate”, scrie azi Cotidianul.

„Nu vom avea nicio măsură care să apese pe bugetul populației. Deocamdată, nu, nu avem în vedere alte măsuri în ceea ce privește taxe și impozite pentru populație”, a spus Tudose”, mai notează jurnaliștii de la Cotidianul.

Indiferent de declarațiile premierului, Guvernul caută în continuare bani pentru consolidarea bugetului de stat. Simpla  lecturare a  Monitorului Oficial al României ne confirmă acest fapt.

„Legea care prevede că angajatorii vor plăti contribuții la nivelul salariului minim și pentru lucrătorii angajați part-time a fost publicată în Monitorul Oficial. Astfel, ea urmează să intre în vigoare la data de 1 august. Acest lucru înseamnă că angajatorii vor avea obligația de a plăti contribuții CAS și CASS la nivelul salariului minim, de 1.450 lei, pentru salariații cu timp parțial de muncă, indiferent dacă remunerația este sub nivelul salariului minim. Studenții, pensionarii și elevii vor fi exceptați de la prevederile actului normativ. Tot printre exepții se află ucenicii în vârstă de până la 18 ani, persoanele cu dizabilități cărora li s-a recunoscut prin lege dreptul de lucra mai puțin de 8 ore pe zi sau cei care obțin venituri din mai multe contracte de muncă dintre care unul cu normă întreagă. La acest moment, din calculul guvernanților rezultă că sunt, în total, 500.000 de contracte de muncă part-time”, arată Adevărul.

Ordonanța pentru implementarea acestei măsuri a fost adoptată joi de Guvern. Legea este deja contestată de CNIPMMR.

„CNIPMMR consideră că „textul Ordonanței afectează în esența sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituție și solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului”(…).Totodată, CNIPMMR precizează că pe piața forței de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sunt des întâlnite situațiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parțial. Astfel, această nouă reglementare va duce la disponibilizarea persoanelor care sunt angajate doar cu timp partial”, mai scrie Adevărul.

Pentru guvernanți este clar că un mediu economic atractiv ar însemna multiplicarea investițiilor străine și o scădere a șomajului în România. Totuși partidul de guvernământ nu este mulțumit de nivelul taxelor și impozitelor plătite de multinaționale în România. Guvernul ar mai putea obține bani și din reducerea participațiilor statului la diferite companii sau prin privatizarea unor firme de stat. Adevărul prezintă o analiză a Băncii de Investiții Berenberg, care pledează pentru micșorarea participațiilor statului român.

„România ar putea atrage mult mai multe investiții străine dacă statul și-ar reduce participațiile la marile companii, consideră reprezentanți ai Băncii de Investiții Berenberg, subliniind importanța unor privatizări semnificative, precum Hidroelectrica și CN Aeroporturi București. Potrivit unei analize a Berenberg, bazată pe datele Bloomberg, prin listarea celor două companii și reducerea participațiilor la OMV, Petrom, Romgaz sau Electrica, România ar avea o mare șansă de a fi promovată de la statutul de Piață de Frontieră la cel de Piață Emergentă”, arată Adevărul.

„Această promovare de la statutul de Piață de Frontieră la cel de Piață Emergentă ar putea schimba complet piața de capital din România deoarece mult mai mulți investitori internaționali ar începe să investească în România așa cum s-a întâmplat atunci când Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Pakistan au fost promovate la statutul de piețe emergente. Pentru a ajunge cât mai repede la acest statut și pentru a crește șansele de promovare, ar trebui să existe mai multe privatizări semnificative și IPO-uri la Bursa de Valori București, cum ar fi Hidroelectrica și Compania Națională Aeroporturi București, precum și o reducere a deținerilor statului în companii precum OMV Petrom, Romgaz sau Electrica pentru a majora free-float-ul”, a declarat Carsten Hesse, strateg în cadrul Berenberg”, mai notează Adevărul.

Rămâne de văzut dacă guvernul Tudose va recurge la privatizarea Hidroelectrica și a Companiei Naționale Aeroporturi București, precum și la vânzarea unor pachete de acțiuni deținute la alte companii, foste de stat, în condițiile în care unele dintre privatizările realizate de statul român s-au dovedit a fi defavorabile dezvoltării economiei naționale.

Seară frumoasă!