Europa şi SUA anunţă noi sancţiuni pentru Rusia

Recunoașterea de către Rusia a republicilor separatiste din estul Ucrainei a provocat reacții în Europa și SUA.

Germania a oprit gazoductul Nord Stream 2, după ce Cancelarul Olaf Scholz a anunțat, marți, că certificarea acestui proiect nu poate continua, având în vedere ultimele acțiuni ale Rusiei. Dmitri Medvedev, actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a reacționat, marți, pe Twitter, după această decizie a Germaniei.

„Cancelarul german Olaf Scholz a dat instrucțiuni să se oprească certificarea gazoductului Nord Stream 2. Bine. Bun venit într-o lume nouă în care europenii vor plăti în curând 2.000 de euro pentru o mie de metri cubi de gaz!”, a scris Dimitri Medvedev, fost Președinte al Federației Ruse, notează Libertatea.

„Imediat după anunțul Germaniei, Comisia Europeană a transmis că furnizarea de energie pentru Europa nu va fi afectată de blocarea proiectului Nord Stream 2. (…) Potrivit agențiilor TASS și Ria Novosti, prețul gazului a crescut cu 10%, după anunțul cancelarului german și a ajuns la 900 de dolari pentru mia de metri cubi, anunță agențiile TASS și Ria Novosti”, mai scrie Libertatea.

„Miniștrii de Externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene (UE) au convenit să impună sancțiuni împotriva a 27 de oficiali și entități din Rusia, printre care bănci și sectorul de apărare rus, precum să și limiteze accesul Rusiei la piețele de capital europene, după ce Putin a recunoscut independența teritoriilor separatiste din estul Ucrainei”, informează AFP și DPA, citate de Cotidianul.

„Toți membrii Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, care au votat cererea adresată lui Vladimir Putin pentru recunoașterea independenței teritoriilor separatiste, vor fi vizați de sancțiunile UE, care prevăd în mod obișnuit interdicții de călătorie în UE și înghețarea activelor”, mai scrie Cotidianul.

„Acest pachet de sancțiuni aprobat în unanimitate de țările membre va lovi puternic Rusia și acest lucru o va durea foarte mult”, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell, în timpul unei conferințe de presă susținute alături de ministrul de Externe francez, după reuniunea de la Paris, mai notează Cotidianul.

Presa scrie că Rusia nu s-a oprit doar la recunoașterea independenței republicilor populare Donețk și Lugansk.

„Camera superioară a Parlamentului rus a aprobat, marți seară, cererea Președintelui rus Vladimir Putin de a desfășura militari ruși în susținerea separatiștilor proruși din cele două regiuni din estul Ucrainei a căror independență a recunoscut-o luni”, informează AFP, citată de Cotidianul.

„După o dezbatere fulger, Consiliul Federației a aprobat în unanimitate, cu 153 de voturi, această cerere. Ministrul-adjunct al Apărării al Rusiei, Nikolai Pankov, a citit cererea Președintelui Putin în fața Consiliului Federației reunit în sesiune extraordinară, argumentând că «la frontierele republicilor populare Donețk și Lugansk, au fost desfășurați 60.000 de soldați și blindate», făcând referire la ucraineni. Potrivit TASS, parlamentarii au autorizat cererea Președintelui Putin «pentru utilizarea de forțe armate ale Federației Ruse în afara țării (Rusiei), în legătură cu situația din Donbas». Documentul a intrat în vigoare din momentul adoptării lui. Vladimir Putin susține că decizia Consiliului Federației privind aprobarea misiunii militare externe nu înseamnă că armata rusă va interveni imediat pentru protejarea regiunilor separatiste Lugansk și Donețk”, mai scrie Cotidianul.

Președintele SUA, Joe Biden, a afirmat, marți, că în Ucraina este „începutul unei invazii ruse”, anunțând, totodată, că va impune sancțiuni.

„În momentul de față, asistăm la începutul unei invazii ruse în Ucraina. Intenționez să impun sancțiuni ca ripostă, mult mai ample decât măsurile pe care noi și aliații le-am implementat în 2014. Iar dacă Rusia merge mai departe cu invazia, suntem pregătiți să continuăm cu sancțiunile. Oare de unde crede Putin că are dreptul de a declara noi țări pe teritoriul unui stat vecin? Aceasta este o încălcare flagrantă a legislației internaționale și necesită un răspuns ferm din partea comunității internaționale”, a declarat Biden, potrivit CNN, scrie Cotidianul.

„Nimic din discursul lung al lui Putin nu indică interesul de a continua un dialog real pe tema securității europene în anul 2022. El a atacat direct dreptul Ucrainei de a exista. Indirect, a amenințat un teritoriu care a aparținut în trecut Rusiei, inclusiv națiuni care sunt acum democrații înfloritoare și membre NATO. Putin a amenințat în mod explicit cu un război dacă nu sunt îndeplinite cererile sale extreme”, a arătat Președintele SUA, mai notează Cotidianul.

„Sancționăm 2 bănci mari: VEB și banca militară. Interzicem accesul Rusiei la piețele financiare din Vest, SUA și Europa. Lucrăm cu Germania ca Nord Stream 2 să nu pornească. Vom continua să furnizăm arme defensive Ucrainei”, a mai spus Președintele Biden, relatează Cotidianul.

„NATO se așteaptă la un atac de mare anvergură din partea Rusiei în Ucraina și a plasat în alertă forța sa de reacție rapidă pentru a apăra aliații, a anunțat marți secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg”, relatează AFP, Reuters și DPA, citate de Digi.24.

„Rusia promisese să-și retragă trupele și, în loc de asta, ea concentrează mai multe forțe, în formație de luptă, pregătite să lovească. Alte trupe se află în Donbass, în regiunile Donețk și Lugansk, și asta agravează situația”, a insistat Jens Stoltenberg, mai arată Digi.24.

România ia poziție în conflictul dintre Rusia și Ucraina.

„După ce Președintele Klaus Iohannis a anunțat un summit organizat la Varșovia, vineri, 25 februarie, Senatul și Camera Deputaților anunță o reuniune pentru a susține independența Ucrainei”, scrie Evenimentul Zilei.

„Președintele Klaus Iohannis a anunțat oficial faptul că România va fi de partea Ucrainei în acest conflict. Mai mult decât atât, Senatul și Camera Deputaților au stabilit o reuniune pe data de 1 martie, când vor adopta o declarație politică de susținere a independenței Ucrainei. Întâlnirea va avea loc la ora 12:00, iar pe ordinea de zi este inclusă «adoptarea de către Parlament a unei declarații politice de susținere a integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei». Decizia cu privire la adoptarea declarației politice de susține a independenței Ucrainei a fost luată marți, de Birourile permanente reunite ale celor două Camere”, mai scrie Evenimentul Zilei.

Seară frumoasă!