Europa, între proteste şi război

Criza ucraineană ține, în continuare, prima pagină a presei din România și a țărilor din estul Europei. În weekend, mii de cetățeni ucraineni s-au adunat la Kiev pentru a protesta împotriva unei potențiale invazii ruse.

„Ucrainenii au mers la pas prin centrul Kievului și scandau «Glorie Ucrainei» și purtau steaguri și pancarte pe care scria «Ucrainenii vor rezista» și «#Spune nu lui Putin»”, relatează România liberă.

Presa relatează discuția telefonică de duminică dintre Președintele Statelor Unite, Joe Biden, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în legătură cu angajamentele luate de SUA.

„Președintele Joseph R. Biden a vorbit astăzi cu Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Președintele Biden a reafirmat angajamentul Statelor Unite pentru suveranitatea Ucrainei și pentru integritatea teritorială a țării. Președintele Biden a transmis clar că Statele Unite vor reacționa rapid și decisiv, împreună cu aliații și partenerii, la orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei”, anunță Președinția SUA, notează Cotidianul.

„Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a invitat duminică pe omologul său american, Joe Biden, la Kiev pentru a arăta sprijinul Washingtonului în fața riscului unei invazii ruse, scrie AFP, citată de Cotidianul.

În timp ce Statele Unite declară că o invazie ar putea începe în orice moment, Rusia neagă că ar avea aceste intenții. În același timp, UE și SUA amenință Rusia cu sancțiuni în cazul unei invazii a Ucrainei.

„«Îmi scuzați exprimarea, dar ne doare în cot de toate sancțiunile lor», spune ambasadorul rus în Suedia, Viktor Tatarințev, dând însă asigurări că Moscova încearcă să evite un război, pentru că este «ultimul lucru pe care îl vor oamenii în Rusia»”, notează Digi.24.

„Ne-au fost impuse deja astfel de sancțiuni și într-un sens ele au avut efecte pozitive asupra economiei și agriculturii noastre”, a subliniat diplomatul rus, mai scrie Digi.24.

„Am fost capabili să ne sporim exporturile. (De exemplu) Nu avem brânză italiană sau elvețiană, dar am învățat să fabricăm brânză rusă la fel de bună utilizând rețete italiene sau elvețiene. Noi sancțiuni nu ar aduce nimic pozitiv, dar, de asemenea, situația nu ar fi atât de gravă cum spune Occidentul”, a explicat ambasadorul rus, notează Digi.24.

În opinia ambasadorului rus, țările occidentale nu înțeleg mentalitatea rusă.

 „Cu cât Occidentul face mai multe presiuni asupra Rusiei, cu atât mai puternic va fi răspunsul rus”, a continuat ambasadorul Viktor Tatarințev, mai arată Digi.24.

Și Papa Francisc a făcut duminică un apel către liderii politici ai lumii, pentru a detensiona situația din Ucraina.

„Veștile din Ucraina sunt foarte îngrijorătoare. Le încredințez mijlocirii Sfintei Fecioare Maria și conștiinței liderilor politici, astfel încât să se facă toate eforturile pentru pace. Să ne rugăm în tăcere”, a spus Suveranul Pontif la finalul rugăciunii Angelus, notează News.ro.

Presa mai scrie despre „convoiul libertății”, fenomen social care a trecut oceanul și se manifestă acum și în Europa, ca un răspuns la restricțiile impuse cetățenilor în timpul pandemiei.

„Sâmbătă, convoiul de protestatari au pătruns în centrul Parisului. Au blocat traficul în jurul Arcului de Triumf și pe Champs Elysees, în timp ce poliția trăgea cu gaze lacrimogene. Protestatarii, cu mașini, rulote, tractoare și alte vehicule au plecat spre Paris din Lille, Perpignan, Nisa și alte orașe vineri seara, în ciuda avertismentelor autorităților pariziene, care le interzice intrarea în capitală. Inspirate de demonstrațiile «Convoiul libertății» din Canada, zeci de vehicule au trecut de blocajul poliției”, relatează România liberă.

Convoiul urmează să se îndrepte zilele următoare spre capitala Europei, Bruxelles. Nemulțumirile cetățenilor cresc în Europa, iar Ungaria, prin premierul Orban, critică dur politicile Bruxelles-ului.

„Premierul ungar, Viktor Orban, a făcut sâmbătă o aluzie la posibilitatea ca țara sa să părăsească Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată când evocă o astfel de perspectivă”, relatează agenția germană dpa, scrie Digi.24.

„Viktor Orban a vorbit cu câteva zile înainte de o decizie crucială a Curții Europene de Justiție (CEJ) referitoare la noul mecanism al UE privind statul de drept. În cadrul acestui sistem, țările care încalcă statul de drept ar putea pierde fonduri de la bugetul general al UE. Ungaria și Polonia au depus o plângere împotriva acestui mecanism, care a fost adoptat în decembrie 2020, iar CEJ urmează să se pronunțe miercuri. În acest context, Viktor Orban a cerut «toleranță» din partea UE față de Ungaria. În caz contrar, a spus el, nu va fi posibil să se continue pe o cale comună. Instituțiile UE și organizații de apărare a drepturilor omului îl acuză pe Orban, care conduce Ungaria din 2010, de distrugerea democrației și a statului de drept”, notează Digi.24.

„Pentru ei, statul de drept este un mijloc prin care vor să ne transforme în ceva asemănător cu ei. (…) Ungaria nu vrea să devină ca Europa de Vest, așa cum nu se așteaptă, ca Occidentul să adopte politicile ungare de azil sau de familie, a susținut premierul maghiar Viktor Orban, mai arată Digi.24.

Planul Național de Redresare și Reziliență revine în atenția opiniei publice.

„Planul Național de Redresare și Reziliență conține o reformă fiscală care vizează o analiză a regimului fiscal, în scopul revizuirii unor impozite”, a declarat, joi seară, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, scrie Agerpres.

„Există o realitate despre care lumea nu a știut și azi am făcut publice câteva elemente (…) Țara nu a știut că PNRR conține și o reformă fiscală, care viza și vizează o analiză a regimului fiscal, în scopul revizuiri unor impozite, inclusiv impozitul pe proprietate, inclusiv impozitele pe venit sau contribuții. Tot în acel PNRR se prevede ca această analiză să se facă din birou și cu asistență tehnică oferită de instituții financiare internaționale, dar fără dezbateri. Ceea ce am vrut eu să atrag atenția și să scot în evidență este că facem într-adevăr, pentru că trebuie să îndeplinim reformele din PNRR, dar începem o dezbatere publică și formalizată în care principalii actori vor fi cei din mediul de afaceri care vor veni cu o serie de propuneri, evident, pentru a atinge aceste ținte din PNRR”, a explicat ministrul Finanțelor, la Antena 3, scrie Agerpres.

Conform paragrafelor din PNRR menționate de ministru, „revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează să identifice distorsionările și domeniile în care se poate dezvolta legislația fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale (CAS, CASS și CAM), precum și impozitarea proprietăților astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragere treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și CAS, CASS și CAM, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectorului economic, impactate de deciziile de politică fiscală. Legislația fiscală românească va face obiectul unei analize amănunțite cu asistență tehnică în special în domeniul impozitelor și contribuțiilor sociale datorate pe veniturile obținute de persoane fizice, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale de care beneficiază cu titlu de excepție), impozitul pe proprietate (impozitele locale) și taxa verde”, mai notează Agerpres.

Seară frumoasă!