175 views
Criza ucraineană ţine, în continuare, prima pagină a presei din România şi a ţărilor din estul Europei. În weekend, mii de cetăţeni ucraineni s-au adunat la Kiev pentru a protesta împotriva unei potenţiale invazii ruse.
„Ucrainenii au mers la pas prin centrul Kievului și scandau «Glorie Ucrainei» și purtau steaguri și pancarte pe care scria «Ucrainenii vor rezista» și «#Spune nu lui Putin»”, relatează România liberă.
Presa relatează discuţia telefonică de duminică dintre Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în legătură cu angajamentele luate de SUA.
„Preşedintele Joseph R. Biden a vorbit astăzi cu Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Preşedintele Biden a reafirmat angajamentul Statelor Unite pentru suveranitatea Ucrainei şi pentru integritatea teritorială a ţării. Preşedintele Biden a transmis clar că Statele Unite vor reacţiona rapid şi decisiv, împreună cu aliaţii şi partenerii, la orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei”, anunţă Preşedinţia SUA, notează Cotidianul.
„Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a invitat duminică pe omologul său american, Joe Biden, la Kiev pentru a arăta sprijinul Washingtonului în faţa riscului unei invazii ruse, scrie AFP, citată de Cotidianul.
În timp ce Statele Unite declară că o invazie ar putea începe în orice moment, Rusia neagă că ar avea aceste intenţii. În acelaşi timp, UE şi SUA ameninţă Rusia cu sancţiuni în cazul unei invazii a Ucrainei.
„«Îmi scuzaţi exprimarea, dar ne doare în cot de toate sancţiunile lor», spune ambasadorul rus în Suedia, Viktor Tatarinţev, dând însă asigurări că Moscova încearcă să evite un război, pentru că este «ultimul lucru pe care îl vor oamenii în Rusia»”, notează Digi.24.
„Ne-au fost impuse deja astfel de sancţiuni şi într-un sens ele au avut efecte pozitive asupra economiei şi agriculturii noastre”, a subliniat diplomatul rus, mai scrie Digi.24.
„Am fost capabili să ne sporim exporturile. (De exemplu) Nu avem brânză italiană sau elveţiană, dar am învăţat să fabricăm brânză rusă la fel de bună utilizând reţete italiene sau elveţiene. Noi sancţiuni nu ar aduce nimic pozitiv, dar, de asemenea, situaţia nu ar fi atât de gravă cum spune Occidentul”, a explicat ambasadorul rus, notează Digi.24.
În opinia ambasadorului rus, ţările occidentale nu înţeleg mentalitatea rusă.
„Cu cât Occidentul face mai multe presiuni asupra Rusiei, cu atât mai puternic va fi răspunsul rus”, a continuat ambasadorul Viktor Tatarinţev, mai arată Digi.24.
Şi Papa Francisc a făcut duminică un apel către liderii politici ai lumii, pentru a detensiona situaţia din Ucraina.
„Veştile din Ucraina sunt foarte îngrijorătoare. Le încredinţez mijlocirii Sfintei Fecioare Maria şi conştiinţei liderilor politici, astfel încât să se facă toate eforturile pentru pace. Să ne rugăm în tăcere”, a spus Suveranul Pontif la finalul rugăciunii Angelus, notează News.ro.
Presa mai scrie despre „convoiul libertăţii”, fenomen social care a trecut oceanul şi se manifestă acum şi în Europa, ca un răspuns la restricţiile impuse cetăţenilor în timpul pandemiei.
„Sâmbătă, convoiul de protestatari au pătruns în centrul Parisului. Au blocat traficul în jurul Arcului de Triumf și pe Champs Elysees, în timp ce poliția trăgea cu gaze lacrimogene. Protestatarii, cu mașini, rulote, tractoare și alte vehicule au plecat spre Paris din Lille, Perpignan, Nisa și alte orașe vineri seara, în ciuda avertismentelor autorităților pariziene, care le interzice intrarea în capitală. Inspirate de demonstrațiile «Convoiul libertății» din Canada, zeci de vehicule au trecut de blocajul poliției”, relatează România liberă.
Convoiul urmează să se îndrepte zilele următoare spre capitala Europei, Bruxelles. Nemulţumirile cetăţenilor cresc în Europa, iar Ungaria, prin premierul Orban, critică dur politicile Bruxelles-ului.
„Premierul ungar, Viktor Orban, a făcut sâmbătă o aluzie la posibilitatea ca ţara sa să părăsească Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată când evocă o astfel de perspectivă”, relatează agenția germană dpa, scrie Digi.24.
„Viktor Orban a vorbit cu câteva zile înainte de o decizie crucială a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) referitoare la noul mecanism al UE privind statul de drept. În cadrul acestui sistem, ţările care încalcă statul de drept ar putea pierde fonduri de la bugetul general al UE. Ungaria şi Polonia au depus o plângere împotriva acestui mecanism, care a fost adoptat în decembrie 2020, iar CEJ urmează să se pronunţe miercuri. În acest context, Viktor Orban a cerut «toleranţă» din partea UE faţă de Ungaria. În caz contrar, a spus el, nu va fi posibil să se continue pe o cale comună. Instituţiile UE şi organizaţii de apărare a drepturilor omului îl acuză pe Orban, care conduce Ungaria din 2010, de distrugerea democraţiei şi a statului de drept”, notează Digi.24.
„Pentru ei, statul de drept este un mijloc prin care vor să ne transforme în ceva asemănător cu ei. (…) Ungaria nu vrea să devină ca Europa de Vest, aşa cum nu se aşteaptă, ca Occidentul să adopte politicile ungare de azil sau de familie, a susţinut premierul maghiar Viktor Orban, mai arată Digi.24.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă revine în atenţia opiniei publice.
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă conţine o reformă fiscală care vizează o analiză a regimului fiscal, în scopul revizuirii unor impozite”, a declarat, joi seară, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, scrie Agerpres.
„Există o realitate despre care lumea nu a ştiut şi azi am făcut publice câteva elemente (…) Ţara nu a ştiut că PNRR conţine şi o reformă fiscală, care viza şi vizează o analiză a regimului fiscal, în scopul revizuiri unor impozite, inclusiv impozitul pe proprietate, inclusiv impozitele pe venit sau contribuţii. Tot în acel PNRR se prevede ca această analiză să se facă din birou şi cu asistenţă tehnică oferită de instituţii financiare internaţionale, dar fără dezbateri. Ceea ce am vrut eu să atrag atenţia şi să scot în evidenţă este că facem într-adevăr, pentru că trebuie să îndeplinim reformele din PNRR, dar începem o dezbatere publică şi formalizată în care principalii actori vor fi cei din mediul de afaceri care vor veni cu o serie de propuneri, evident, pentru a atinge aceste ţinte din PNRR”, a explicat ministrul Finanţelor, la Antena 3, scrie Agerpres.
Conform paragrafelor din PNRR menţionate de ministru, „revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează să identifice distorsionările şi domeniile în care se poate dezvolta legislaţia fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi contribuţiile la asigurările sociale (CAS, CASS şi CAM), precum şi impozitarea proprietăţilor astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragere treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi CAS, CASS şi CAM, fără a fi afectată creşterea economică şi dezvoltarea sectorului economic, impactate de deciziile de politică fiscală. Legislaţia fiscală românească va face obiectul unei analize amănunţite cu asistenţă tehnică în special în domeniul impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate pe veniturile obţinute de persoane fizice, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale de care beneficiază cu titlu de excepţie), impozitul pe proprietate (impozitele locale) şi taxa verde”, mai notează Agerpres.
Seară frumoasă!
