Dobânzi ca în Europa pentru creditele acordate de bănci şi IFN-uri

Deschidem Revista de astăzi cu o informație de pe fluxul agenției de presă DC News: „Senatorul Daniel Zamfir a anunțat că legea care plafonează dobânda în cazul creditelor a fost aprobată în cadrul comisiilor reunite”.

„«Am reușit!!! Legile împotriva cămătăriei au fost votate de majoritatea senatorilor din comisiile reunite juridică, economică și de buget! Am stabilit așa:

Dobânda maximă pentru creditele ipotecare nu poate poate depăși:

1. de mai mult de 2,5 ori dobânda legală, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare. Cum dobânda legală e astăzi 2,25, s-ar ajunge la un maxim de 5,62%. Rezonabil, nu? E ca în țările europene.

2. 18% pe an, în cazul creditelor de consum. Deci, IFN-urile nu mai pot percepe dobânzi de 9000%. Mulțumesc tuturor colegilor senatori care mi-au fost alaturi și care au înțeles cât de importante sunt aceste legi pentru români!», a scris Daniel Zamfir pe contul său de socializare”, mai notează DC News.

Presa scrie astăzi despre vizita premierului Dăncilă la Bruxelles.

Premierul Viorica Dăncilă se află astăzi și mâine la Bruxelles, în prima vizită externă în calitate de șef al Guvernului de la București, ea urmând să aibă întâlniri cu președintele Consiliului European, cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani și cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

„Conform unui comunicat al Guvernului, vizita are ca obiectiv principal intensificarea dialogului prim-ministrului și al Guvernului României cu instituțiile europene, la cel mai înalt nivel, în perspectiva preluării de către România a Președinției Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019. Premierul Viorica Dăncilă va prezenta prioritățile României pentru perioada următoare, cu accent pe principalele dosare europene. Astfel, vor fi abordate subiecte precum viitorul cadru financiar multianual al Uniunii post – 2020, inclusiv în ceea ce privește rolul României în negocierile viitoare. Prim-ministrul va sublinia importanța pe care România o acordă menținerii unor alocări importante pentru politica de coeziune și cea agricolă”, scrie News.ro.

Potrivit News.ro, premierul Dăncilă a promis corectarea legii salarizării, astfel ca indemnizațiile pentru mame și pentru concedii medicale să nu fie diminuate.

„Premierul Viorica Dăncilă a anunțat, luni, că în următoarea ședință de Guvern va fi adoptată o nouă ordonanță, de această dată care să corecteze «defecțiunile» din legea salarizării legate de indemnizațiile pentru mame și concediile medicale. Dăncilă a spus că principalele elemente ale legii salarizării au fost îndeplinite”, scrie News.ro.

Guvernul mai pregătește o ordonanță, astfel încât fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) să poată plăti cheltuielile salariale, sentințele, corecțiile și arieratele din excedentul bugetar.

„În discuțiile cu doamna prim-ministru, cu ministrul Finanțelor pe care le-am avut, am hotărât să dăm o ordonanță de urgență în care, din excedent (bugetar – n.r.), excedentul fiind o chestiune foarte sensibilă, așa cum știți, fiecare UAT să poată plăti cheltuieli salariale, sentințe, corecții și arierate. Tot ordonanța asta va mai conține și două lucruri: vom folosi acea compensare, cred că acum doi sau trei ani s-a mai făcut, adică dacă un UAT este dator la o societate comercială, societatea comercială e datoare la ANAF, să putem compensa toate lucrurile acestea și, sigur că e o chestiune care e urgent să o facem, pentru că sunt datorii pe care nu le putem compensa, cred că de vreo doi ani de zile. Mai e un lucru foarte important: deci, compensarea, împrumutul din trezorerie”, a declarat vicepremierul Paul Stănescu, scrie Gândul.info.

Magistrații instanței supreme au început astăzi judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Potrivit News.ro, în acest dosar „au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanității, 14 persoane, între care fostul președinte, Ion Iliescu, fostul premier, Petre Roman, fostul vicepremier, Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI, Virgil Măgureanu și fostul lider sindical, Miron Cozma”.

În stradă, în fața Curții Militare de Apel, au protestat mai multe sute de persoane împotriva celor care au comandat abuzuri în timpul mineriadelor.

Pagina externă a Revistei este deschisă de declarația secretarului general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, ambasadorul Thomas Greminger, care a declarat luni că OSCE va sprijini Republica Moldova privind retragerea trupelor ruse din regiunea Transnistria.

„În cadrul unei întrevederi cu premierul moldovean Pavel Filip, Thomas Greminger «a asigurat de tot sprijinul în promovarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean și a salutat implicarea constructivă în rezolvarea tuturor problemelor, în beneficiul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului», potrivit unui comunicat. Pavel Filip a spus că țara sa va pleda în continuare pentru stabilirea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. De asemenea, o atenție prioritară este acordată retragerii trupelor ruse și munițiilor dislocate în stânga Nistrului, în acest sens fiind esențial sprijinul OSCE”, notează Cotidianul.

Pe de altă parte, presa rusă scrie despre unirea Republicii Moldova cu România în schimbul alipirii Transnistriei la Federația Rusă.

„Cunoscutul jurnalist ultranaționalist și moderator de televiziune rus, Maksim Șevcenko, membru în Consiliul pentru dezvoltarea societății civile și drepturile omului de pe lângă președinția rusă, a readus în discuție tema unirii Republicii Moldova cu România în schimbul alipirii Transnistriei la Federația Rusă, într-o intervenție la postul de radio Russkaia slujba novostei, a relatat marți, agenția de presă transnistreană Novostipmr, scrie Independent.md”, citat de Cotidianul.

„Eu cred că poporul moldovean trebuie să decidă această problemă în cadrul unui referendum. (…) Prietenosul popor român a fost aliatul nostru în războiul balcanic cu turcii, lângă Plevna; noi tot timpul uităm că au murit atunci nu doar ruși, ci și români. Ei (românii) au fost frații noștri în anii Primului Război Mondial. Da, ei au venit pe teritoriul Uniunii Sovietice, cedând rugăminților lui Hitler, șantajului, și fasciștii români au provocat multă durere și rău. Dar, în 1944, ei și-au răscumpărat vina, armata română a luptat de partea Uniunii Sovietice împotriva Ungariei fasciste, împotriva Germaniei și în acest război au murit sute de mii de români”, a mai spus Șevcenko, mai notează Cotidianul.

Seară frumoasă!