Discutarea sesizării ÎCCJ în legătură cu legea privind cumulul pensiei cu salariul, amânată de CCR

Reprezentanții FMI sunt la București. Membrii comisiilor parlamentare de buget-finanțe s-au întâlnit, marți, cu reprezentanții Fondului pentru analiza anuală a economiei românești. Deputatul USR, Claudiu Năsui, a arătat că echipa FMI a atras atenția asupra a două mari probleme: creșterea cheltuielilor și rata mică de participare a populației la forța de muncă.

„Cele două mari probleme sunt: una pe care ne-au spus-o de fiecare dată și anume problema deficitului bugetar și asupra căreia întotdeauna a atras atenția. Noi le-am menționat și am atras atenția asupra creșterii cheltuielilor și ne-au dat dreptate. Problema României nu este neapărat pe partea de venituri care au crescut, deși FMI ar vrea să fie și mai mari și veniturile, este mai ales pe partea de cheltuieli, care au explodat. Asta este un lucru care reiese și din cifre și este un lucru pe care îl conștientizează și ei”, a explicat deputatul USR, Claudiu Năsui, scrie Agerpres.

„A doua problemă este una nouă de care până acum nu ne-au spus în anii trecuți. Eu am fost membru al Comisiei de buget finanțe la fiecare întâlnire cu ei, e prima oară când ne spun de asta. Aceasta este că avem a doua cea mai mică rată de participare a populației la forța de muncă. Deci, practic sunt foarte mulți români care nu muncesc. Aici avem o dublă problemă: în primul rând pentru că foarte mulți oameni pleacă în afara granițelor, suntem un exportator de forță de muncă fantastic în Europa, dar și românii care rămân în țară nu participă la forța de muncă într-o rată suficient de mare”, a mai spus deputatul USR, notează Agerpres.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți, 3 octombrie 2023, mai multe decrete, printre care și Legea privind constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și a fondurilor publice naționale aferente acestora.

„Actul normativ are ca obiect de reglementare introducerea unor noi prevederi pentru asigurarea cadrului legal aplicabil perioadei de programare 2021-2027 și pentru prevenirea apariției neregulilor în gestionarea fondurilor europene, respectiv corelarea perioadelor de programare și a programelor operaționale 2014-2020/2021-2027”, scrie ziarul Gândul.

„Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să sesizeze fără întârziere Parchetul European în cazul constatării unor indicii de fraudă pentru care acesta ar putea să își exercite competența în conformitate cu prevederile art. 22 și art. 25 alin. (2) și (3) din Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) și să informeze DLAF. Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația să sesizeze fără întârziere DLAF și organele de urmărire penală în cazul constatării unor indicii de fraudă, în situațiile în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1)”, mai arată Gândul, citând legea promulgată de Președinte.

„Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, marți, sesizarea USR și Forța Dreptei, dar și pe cea a președintelui Klaus Iohannis privind modificările aduse Codului civil referitoare la regimul arendei”, au precizat, pentru Agerpres, surse din CCR.

„Parlamentari din Forța Dreptei și din USR au reclamat la CCR încălcarea prevederilor constituționale referitoare la proprietatea privată și regimul acesteia, a principiului egalității în drepturi și a egalității în fața legii, a principiul libertății economice și a libertății contractuale a părților, precum și a principiului referitor la proporționalitatea reglementărilor care restrâng drepturi fundamentale și a rigorilor impuse de prevederile Constituției referitoare la statul de drept. Propunerea legislativă instituia o perioadă minimă obligatorie a contractelor de arendă, de șapte ani, condiție fără de care eventualele contracte urmează să fie declarate ilegale”, relatează Agerpres.

„Acest lucru reprezintă o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate, în sensul în care cei care dețin proprietăți pe care doresc să le dea în arendă nu vor mai putea decide în legătură cu respectiva proprietate, de la an la an, în funcție de beneficiile obținute”, au explicat parlamentarii care au atacat legea la CCR, scrie Agerpres.

„Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat marți, pentru joi, discuțiile pe sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în legătură cu legea privind cumulul pensiei cu salariul”, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

„Obiecția se referă la dispozițiile Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Potrivit ÎCCJ, sesizarea de neconstituționalitate privește actul normativ în întregime, reținându-se de către Secțiile Unite atât vicii de neconstituționalitate de natură extrinsecă, cât și intrinsecă. Sub primul aspect, instanța supremă arată că a fost avută în vedere existența următoarelor motive de constituționalitate extrinsecă, respectiv caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării”, notează Agerpres.

„Joi voi veni cu reforma în jocurile de noroc. Nicio companie care nu are sediul social în România nu va mai putea activa”, a declarat luni, la inaugurarea noului Amfiteatru al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, premierul Marcel Ciolacu, scrie Libertatea.

„Ce este important este că în ședința de joi (n.red. ședința de Guvern din 5 octombrie) voi veni cu reforma în jocurile de noroc. Nicio companie, dacă nu are sediul social în România, nu va mai putea avea această activitate pe teritoriul României. (…) Deci, cu alte cuvinte, companiile care erau prin Transnistria nu vor mai putea activa în acest domeniu pe teritoriul României. Este una din multele modificări”, a mai adăugat șeful Executivului, notează Libertatea.
„Ulterior, în ședința de Guvern care a avut loc câteva ore mai târziu, Ciolacu a reluat tema șantajului la care susține că a fost supus de către industria de jocuri de noroc prin interpuși și a dat un detaliu în plus, vorbind despre «consilieri ai primului ministru» din trecut, fără să dea nume”, mai arată Libertatea.

„Sunt convins că autoritățile statului vor face lumină cu privire la modul în care acești intermediari vor să preseze politicieni pentru a lua decizii în favoarea acestei industrii, cum s-a întâmplat în trecut, regăsindu-se, câteodată, chiar consilieri ai primului-ministru. Așa cum au făcut și în pandemie, atunci când mafia jocurilor de noroc a fost la masa Guvernului, păcănelele erau deschise pe tot teritoriul României, în timp ce bisericile și spitalele erau închise”, a mai punctat președintele PSD, scrie Libertatea.

„UE ia în considerare deblocarea a miliarde de euro pentru Ungaria, care au fost înghețate din cauza unor probleme legate de statul de drept, în încercarea de a obține aprobarea Budapestei pentru acordarea de ajutor Ucrainei, inclusiv pentru începerea negocierilor de aderare a Kievului la blocul european”, scrie News.ro, potrivit unor oficiali de rang înalt, citați de Reuters.

„Un oficial UE de rang înalt a declarat pentru Reuters că, pentru a influența votul Ungariei, blocul se așteaptă să se analizeze statutul fondurilor UE, în valoare de miliarde de euro, care sunt înghețate în prezent din cauza preocupărilor legate de faptul că premierul Viktor Orban a restricționat independența instanțelor. (…) Un al doilea oficial UE a confirmat că există o legătură între deblocarea fondurilor pentru Ungaria și planurile UE care necesită unanimitate, inclusiv discuțiile privind extinderea și bugetul”, notează News.ro, citând Reuters.

„Ungaria are nevoie urgentă de bani, ceea ce reprezintă un stimulent pentru reforme. În schimb, Comisia are nevoie ca Ungaria să își ridice dreptul de veto în legătură cu o serie de chestiuni”, a declarat un diplomat UE, mai scrie News.ro.

Parlamentul European ar putea vota o rezoluție care să recomande începerea negocierilor cu Republica Moldova pentru intrarea acestei țări în UE, a declarat eurodeputatul Dacian Cioloș.

„N-am îndoieli că votul în Parlament va fi unul cu largă majoritate pentru a susține această rezoluție care este una pozitivă pentru Republica Moldova pentru că solicită statelor membre, Comisiei Europene, să deschisă negocierile de aderare până la sfârșitul anului”, a declarat Dacian Cioloș într-o emisiune la Radio Moldova, scrie România liberă.

„Rezoluția este importantă din punct de vedere politic. Pentru că dă un semnal politic din partea Parlamentului European, care este favorabil, în general, procesului de extindere a Uniunii Europene și în mod particular, este favorabil începerii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Este o rezoluție care se concentrează pe pregătirea pentru aderare, celelalte subiecte adiacente, agresiunea Rusiei, situația din Ucraina, sunt tratate minimal, nu pentru că nu sunt importante, ci pentru că vrem să aducem în centrul atenției susținerea politică pentru începerea negocierilor de aderare. Este decizia statelor membre, în Consiliu, la recomandarea Comisiei Europene”, a mai explicat Dacian Cioloș, arată România liberă.

Seară liniștită!