Directorul SRI, Eduard Hellvig, a demisionat

Deschidem Revista din această seară și această săptămână cu demisia șefului SRI.

„Eduard Hellvig a anunțat, luni, că renunță la funcția de director al Serviciului Român de Informații, susținând că a discutat «deschis» pe această temă cu președintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni”, relatează Agerpres.

„Finalizarea proceselor de actualizare operațională a SRI mă obligă, în egală măsură, și la analiză cu privire la viitor. Vorbesc despre viitor în raport cu valorile care mă definesc, cu lucrurile în care cred și sub auspiciile sistemului democratic pe care am ales să-l slujesc. Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viață pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu președintele României, căruia îi mulțumesc cu acest prilej pentru susținerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat și pe președintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Este o decizie ale cărei rațiuni au fost înțelese pe deplin și pe care vi le împărtășesc și dumneavoastră”, a spus Eduard Hellvig, într-o declarație de presă la sediul SRI, scrie Agerpres.

Hellvig a explicat motivele pentru care pleacă de la șefia SRI.

„Este o cutumă greșită la noi ca cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați. Majoritatea celor care dețin puterea nu renunță la ea când își îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Eu, personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat. Este sănătos pentru democrație, pentru echilibrul puterilor în stat ca un director de serviciu de informații să aibă un mandat limitat în timp. Pietrificarea în funcție nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greșite pentru instituție, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcției cu persoana care o deține. Nu vreau acest lucru nici pentru mine, nici pentru o instituție care este mai valoroasă decât orice director pe care l-a avut”, a mai spus Hellvig, mai notează News.ro.

Înainte de anunțul demisiei, directorul SRI, Eduard Hellvig, a făcut un scurt bilanț al activității SRI în mandatul său și a menționat faptul că SRI a transmis pe 23 iunie a.c., către Parlament, raportul de activitate aferent anului 2022.

Deputatul Dan Vîlceanu a fost exclus din Partidul Național Liberal.

„Ultima decizie a fost aceea de a da curs unei solicitări a filialei Gorj în ceea ce privește exprimarea solicitării de excludere din partid a deputatului Dan Vîlceanu”, a anunțat președintele PNL, Nicolae Ciucă, la finalul ședinței Biroului Politic Național al PNL, notează News.ro.

„Dan Vîlceanu a fost ministru al Investițiilor Europene, în guvernul condus de fostul premier Florin Cîțu. Potrivit unor surse, decizia de excludere din partid a lui Vîlceanu s-a luat cu 25 de voturi pentru și 8 împotrivă”, mai scrie News.ro.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că nu a existat nicio discuție legată de eliminarea facilităților pentru firmele de IT.

Aș vrea să începem cu începutul, ce și-a asumat statul român, care sunt obiectivele statului român și ce trebuie să facă Guvernul României și nu numai, și Parlamentul României. Știu cum toții că la un moment dat, România a avut un deficit de 9,2%, cel mai mare deficit din UE, el venind după unde deficit de sub 3%, după o datorie externă a României de aproximativ 37%. Toate aceste lucruri s-au întâmplat într-o perioadă foarte scurtă, sub un prim-ministru accidental om de stat în România, sperăm ca astfel de accidente să fie din ce în ce mai rare și am ajuns la o provocare, România fiind singurul stat care are un acord în ceea ce privește încadrarea în deficit. Anul acesta trebuie să ne încadrăm într-un deficit pe 4,4.0 Există o execuție bugetară până la jumătatea anului, raportată de Ministerul de Finanțe și este normal să avem și o analiză pentru că obiectivul României este de a se încadra în acest deficit, astfel încât dobânzile de refinanțare să nu crească și faptul că acest acord cu Comisia, care poate să influențeze eventualele fonduri europene adresate României și cel mai grav, ar afecta implementarea reformelor din PNRR”, a spus premierul Ciolacu, scrie News.ro.

În Republica Moldova, în urma atacului soldat cu doi morți de la Aeroportul Chișinău, s-a decretat 4 iulie –  zi de doliu național.

„Pentru comemorarea lui Serghei Muntean și Igor Ciofu, victime ale incidentului tragic care a avut loc pe Aeroportul Internațional Chișinău în data 30 iunie și în semn de profundă compasiune și solidaritate cu familiile, rudele și apropiații victimelor, președinta Maia Sandu a semnat un decret privind declararea zilei de 4 iulie – zi de doliu național”, relatează Cotidianul.

„Rusia a dus aproximativ 700.000 de copii din zonele de conflict din Ucraina pe teritoriul rusesc, a declarat duminică seara târziu Grigori Karasin, șeful comitetului internațional din cadrul Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului rus”, relatează Reuters, citată de News.ro.

„În ultimii ani, 700.000 de copii au găsit refugiu la noi, fugind de bombardamentele și obuzele din zonele de conflict din Ucraina”, a scris Karasin pe canalul său de mesagerie Telegram, arată News.ro.

„În iulie 2022, Statele Unite au estimat că Rusia a «deportat cu forța» 260.000 de copii, în timp ce Ministerul ucrainean al Integrării Teritoriilor Ocupate afirmă că 19.492 de copii ucraineni sunt considerați în prezent ca fiind deportați ilegal”, mai scrie News.ro.

Seară liniștită!