Despre alegeri…

Deschidem Revista cu o știre care a ținut cu sufletul la gură cancelariile europene – alegerile din Franța pentru funcția de președinte. O victorie a extremei drepte în Franța poate însemna o ieșire a acestei țări din angrenajul Uniunii Europene, pe modelul britanic.

„Emmanuel Macron și Marine Le Pen își vor disputa președinția Franței în turul doi de scrutin. Candidatul de centru, Emmanuel Macron, a obținut 23,75% din voturi în primul tur al scrutinului prezidențial din Franța, fiind urmat de reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care a primit 21,53 %, conform rezultatelor finale comunicat de Ministerul francez de Interne. François Fillon, candidatul formațiunii Republicanii (LR, centru-dreapta) se clasează pe locul al treilea, cu 19,91% din voturi, fiind urmat de Jean-Luc Mélenchon, candidatul mișcării civice France Insoumise (Franța Nesupusă, extremă-stânga), cu 19,64%. Socialistul Benoît Hamon a luat 6,35% din voturi. Prezența la urne a fost de 78,69% din totalul persoanelor cu drept de vot, rezultatul este unul istoric, având în vedere că niciunul dintre candidații marilor partide din Hexagon nu reușește să ajungă în turul decisiv al alegerilor prezidențiale”, scrie Gândul.

Surprinde rezultatul slab obținut de reprezentantul socialiștilor francezi, Benoît Hamon, dar și rezultatul forțelor de centru dreapta, François Fillon.

Este clar că alegătorul francez dorește altceva, iar atacurile teroriste din Franța au contribuit esential la schimbarea opțiunilor electorale.

„Lidera de extremă dreapta Marine Le Pen, calificată duminică pentru turul al doilea al prezidențialelor din Franța împreună cu proeuropeanul Emmanuel Macron, și-a exprimat satisfacția pentru „rezultatul istoric” al partidului său”, transmite AFP, citată de Agerpres.

De altfel, Marine Le Pen a încercat în ultimele săptămâni să-și modereze discursul, fapt ce explică și prezența sa pe cea de-a doua poziție a alegerilor de duminică.

Rezultatul surprinde oarecum, dar amână puțin decizia finală a electoratului francez. Macron este considerat favorit în turul doi, bazinul său electoral fiind mult mai larg decât al contracandidatei sale.

Și în România au avut loc în weekend alegeri pentru președinția ALDE.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales sâmbătă președintele ALDE, fiind singurul candidat pentru această funcție în partid. Agerpres notează: „Delegații la Congresul ALDE și-au ales sâmbătă Biroul Politic Executiv, vicepremierul Grațiela Gavrilescu, ministrul energiei, Toma Petcu, deputații Andrei Gerea și Varujan Vosganian și ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, numărându-se printre vicepreședinții partidului”.

Cea mai importantă știre internă vine de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luni contestația la executare depusă de președintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primite în dosarul „Referendumul”. Decizia este definitivă”, scrie Agerpres.

Agerpres mai notează: „Avocații acestuia (n.n. lui Liviu Dragnea) au cerut în instanță anularea deciziei din dosarul „Referendumul”, pe motiv că două judecătoare din complet, printre care și Livia Stanciu, s-au pensionat înainte de redactarea motivării, iar în locul lor a semnat altcineva. De asemenea, ei au reclamat faptul că a fost depășit termenul de 30 de zile pentru redactarea motivării în acest dosar”.

Și pentru că aminteam de alegeri și de consultarea electoratului, iată că dezvăluirile lui Dan Andronic despre momentul alegerilor pentru funcția de președinte din 2009 au urmări.

„Înființarea comisiei parlamentare de anchetă asupra alegerilor prezidențiale din 2009 va fi discutată, marți, în comisiile juridice reunite, care vor trebui să avizeze propunerea, a anunțat președintele comisiei din Senat, Șerban Nicolae”, scrie News.ro.

Mâine CEDO ar trebui să ia o decizie pilot cu privire la situația din penitenciare. Ministrul justiției, Tudorel Toader, susține că Executivul a luat măsuri consistente pentru îmbunătățirea condițiilor din închisori și așteaptă ca judecătorii CEDO să ia o decizie echilibrată, ținând cont de condițiile concrete din România.

„Eu, ca ministru al justiției, ce aș putea afirma în așteptarea deciziei CEDO? Că Guvernul a inițiat o serie de măsuri consistente, a inițiat o serie de măsuri consistente pentru înlăturarea acelor condiții precare din penitenciare, pentru îndeplinirea exigențelor stabilite de Convenție și de Constituția noastră și de jurisprudența CEDO: se modernizează o parte din penitenciare, sunt construcții – extinderea altor stabilimente, altor penitenciare, avem două penitenciare noi, avem legea grațierii (…), care va rezolva secvențial o mică parte a problemelor din penitenciare, aveți legea recursului compensatoriu. Noi vom veni cu un proiect de lege pentru modificarea Codului penal, proiect care să fie complementar celor pe care astăzi, acum, le discutați dumneavoastră”, a declarat Tudorel Toader, luni, în fața senatorilor juriști reuniți pentru a discuta pe marginea proiectului legii grațierii”, scrie Agerpres.

News.ro arată că azi: „Comisia juridică a decis, să solicite Biroului permanent al Senatului prelungirea termenului de dezbatere a proiectului Legii grațierii, întrucât termenul de adoptare tacită ar expira marți”.

Mediafax mai notează că: „Tudorel Toader, ministrul justiției, a criticat, luni, în fața membrilor Comisiei juridice din Senat, modul în care au fost adoptate în anul 2009 coduri penale și civile, precizând că procedura nu a fost una complexă, din această cauză fiind constatate vicii de neconstituționalitate”.

Dar declarația zilei vine de la fostul președinte, Traian Băsescu.

News.ro consemnează: „Senatorul PMP, Traian Băsescu a declarat, luni, în Comisia juridică a Senatului, că pentru scrierea actualelor Coduri s-au plătit cu zece milioane de dolari „cele mai luminate minți ale mediului academic românesc”, dar contribuția acestora a fost „slabă și fără viziune”.

Seară frumoasă!