Decizie surprinzătoare a procurorului Adina Florea

5 dec. 2019
Vizualizari: 609
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Procurorul Adina Florea și-a retras candidatura din procedura de numire la conducerea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție

„În cursul zilei de astăzi (joi – n.r.), doamna procuror Adina Florea a formulat o cerere de retragere a candidaturii din procedura numirii în funcția de conducere din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, ca urmare a concursului susținut”, precizează CSM, scrie Agerpres.

„Plenul CSM a amânat de mai multe ori validarea Adinei Florea la conducerea SIIJ. Adina Florea a obținut cel mai mare punctaj la interviul susținut la CSM, pentru funcția de procuror-șef al SIIJ. Potrivit CSM, Adina Florea a obținut un punctaj final de 9,86, fiind urmată de Sorin Eugen Iașinovschi – cu 8,85”, mai arată Agerpres.

Premierul Ludovic Orban a declarat, azi, că săptămâna viitoare Guvernul va avea cel puțin o asumare de răspundere pe modificările Legilor Justiției.

„Modificările pe Ordonanța 114 sunt în curs de elaborare, mai necesită un mecanism de consultare a mediului de afaceri, a confederațiilor sindicale, a partenerilor sociali, în special, o consultare și a unor entități publice, cum este Autoritatea Națională de Reglementare în Energie și vom stabili momentul în care suntem pregătiți să ne angajăm răspunderea. (…) Obiectivul nostru este să finalizăm cât mai rapid proiectul de lege, astfel încât să ne putem prezenta în fața Parlamentului”, a menționat prim-ministrul Orban, scrie Agerpres.

„Întrebat dacă anul viitor vor fi disponibilizați 60 000 de angajați din aparatul bugetar pentru reducerea cheltuielilor statului, Orban a răspuns: «Vor fi optimizări, eficientizări în funcționarea instituțiilor publice, care, probabil, vor duce și la, să nu zicem concedieri, reducerea aparatului administrativ al ministerelor sau al altor autorități. Nu vă pot face o estimare în privința numărului de angajați», mai relatează Agerpres.

„Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat, pentru Bloomberg, că Guvernul va anunța măsuri de reducere a cheltuielilor în următoarele săptămâni, dar nu va anula planul de creștere a pensiilor cu 40% anul viitor, în condițiile în care 2020 este an electoral”, mai notează News.ro, referindu-se la intențiile actualului guvern.

Presa mai scrie că premierul Ludovic Orban s-a întâlnit, joi dimineață, cu președintele Agenției Naționale de Integritate, Bogdan Stan. Ulterior, premierul a fost întrebat de jurnaliști ce s-a discutat la această întâlnire.

„Mi-a atras atenția asupra faptului că nu este ales Consiliul Național de Integritate. (…) Absența Consiliului Naționale de Integritate va afecta funcționalitatea instituției pentru că mandatul președintelui ANI încetează, în conformitate cu legea, în jurul datei de 24 decembrie și, în cazul în care nu există un Consiliu Național de Integritate care să desemneze o altă conducere a ANI, riscă să se ajungă într-o situație în care ANI să nu mai aibă conducere. Sigur că probabil mulți s-ar bucura, dar în ceea ce mă privește pe mine consider că funcționalitatea Agenției Naționale de Integritate este extrem de importantă”, a afirmat premierul Orban, conform News.ro.

Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează un nou raport despre averile românilor.

„Conform datelor Credit Suisse, averea medie a unui adult din România este de 43 074 dolari americani. Prin «avere» se înțelege însă în context suma dintre averea financiară – adică banii deținuți în conturi bancare sau cash – și averea non-financiară, adică valoarea proprietăților imobiliare precum casa sau apartamentul. Cum marea majoritate a locuitorilor țării sunt proprietari, averea financiară este de fapt redusă, și anume 9 965 USD. Această valoare este inferioară celei înregistrate în alte țări europene, inclusiv celor înregistrate în Europa de Est. În comparație cu alte state din Uniunea Europeană, averea financiară medie a unui român este semnificativ mai mică. În Polonia, averea financiară medie este dublă – 18 574 dolari, în Cehia – 34 555 dolari, iar în Germania – 104 221 dolari”, se arată în raport, scrie Adevărul.

„Mult mai utilă în context este mediana, adică valoarea față de care jumătate din populație este poziționată inferior, iar jumătate superior. «În cazul României, mediana este de 19 582 dolari. Astfel, jumătate din românii aflați în țară au o avere (bani în conturi bancare + valoarea proprietății sau proprietăților imobiliare) sub 19 582 dolari, iar jumătate mai mult. Din aceste punct de vedere, averea mediană a unui român nu este semnificativ mai mică decât în statele vecine: averea mediană în Cehia este de 20.854 dolari, iar în Polonia de 22.600 dolari»”, se mai arată în raportul citat de Adevărul.

Seară frumoasă!

Decizie surprinzătoare a procurorului Adina Florea was last modified: decembrie 5th, 2019 by Claudiu Pamuc
Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: