Decizie amânată în privinţa comasării alegerilor electorale

În urma ședinței de coaliție desfășurate joi după-amiază, la Palatul Victoria, liderii PSD și PNL nu au ajuns la o înțelegere în privința comasării alegerilor. Discuțiile ar urma să continue luni.

„Una dintre variantele de comasare cu privire la care s-ar putea lua o decizie este comasarea alegerilor europarlamentare cu alegerile locale, având în vedere că, deja, sunt state europene care au anunțat că vor avea alegeri europarlamentare în aceeași zi cu alegerile locale. Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat săptămâna trecută într-o emisiune la Prima TV că ideea comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale poate aduce o prezență mai mare la vot. Liderul liberal a opinat că deciziile în plan normativ privind o comasare a alegerilor ar fi în sarcina Guvernului, dacă nu se intervine în elementele principale ale cadrului legislativ privind desfășurarea alegerilor”, relatează Agerpres.

UDMR a depus, miercuri, la Parlament, o propunere legislativă prin care se modifică durata mandatului aleșilor locali de la patru la cinci ani.

„Proiectul de lege, care prevede un mandat de cinci ani pentru primari, viceprimari, consilieri locali și județeni, respectiv pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene, servește la dezvoltarea localităților, dar și la stabilitatea politică, a declarat liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, potrivit unui comunicat de presă. Pe perioada unui mandat de cinci ani se pot derula proiecte de dezvoltare mai mari, iar acest lucru va contribui la dezvoltarea localităților din România, a precizat acesta. Cseke Attila a arătat că finanțările europene sunt făcute pe perioade de 7 ani, iar noua propunere a UDMR ar corela acest ciclu mai lung, de 7 ani, cu mandatele aleșilor locali. Senatorul UDMR a argumentat că în mai multe state membre ale Uniunii Europene, cum sunt Franța, Germania sau Austria, aleșii locali au un mandat de 5, sau chiar de 7-8 ani.”, relatează Agerpres.

Vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Marius Pașcan, a declarat joi că propunerea UDMR ca mandatele aleșilor locali să fie de 5 ani ar fi o „mare aberație”.

„UDMR a avut această inițiativă și în urmă cu 4 ani, în legislatura anterioară (…) Deci atât de legați sunt de scaune, atât de dedicați acestor beneficii, privilegii pe care și le-au creat, încât n-au mai părăsit funcțiile publice. Și care era pretextul – cred că e același și acum – că dacă funcția președintelui este de 5 ani, e normal ca toată administrația să se alinieze la funcția președintelui. Dacă se poate cât mai mult să stăm agățați în funcții (…) Este o mare aberație și asta demonstrează cu prisosință cam care sunt interesele UDMR-ului pentru această țară. Interesul lor e prioritar. Ei să fie în funcții, ei să domine, ei să-și vadă de interesele lor și să-i prostească pe cei care încă mai cred în faptul că ei sunt salvatorii nației și că prezervează identitatea etniei”, a declarat Marius Pașcan, notează Agerpres.

Guvernul a aprobat joi numirea de noi subprefecți ai județelor Argeș și Sălaj.

„În acest sens, Executivul a aprobat, prin hotărâri de guvern, numirea lui Marius Pîrvu în funcția de subprefect al județului Argeș și a lui Gheorghe Bancea în funcția de subprefect al județului Sălaj”, scrie Agerpres.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că până pe 10 februarie ar urma să fie dată o decizie în cazul Roșia Montană.

,,O estimare a deciziei era așteptată încă de anul trecut. Mâine, 9 februarie, putem afla. Dar o decizie ar putea fi extinsă până în luna martie. Guvernul este pregătit să primească o asemenea decizie.”, a declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, scrie Gândul.

A fost vehiculată suma de 2 miliarde de dolari, reprezentând despăgubiri pe care România trebuie să le plătească.

,,România nu este informată despre valoarea despăgubirilor. Se va stabili un calendar de despăgubire.”, a mai declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, mai arată Gândul.

Președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe generalul Oleksandr Sîrski în funcția de nou comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a anunțat șeful statului ucrainean pe canalul său oficial de Telegram.

„Vreau ca soldații noștri din Robotin sau Avdiivka, Statul Major General și Statul Major General să aibă aceeași viziune asupra războiului. Am avut zeci de discuții cu comandanții de diferite niveluri. În special, astăzi am vorbit cu generalii de brigadă Andriy Hnatov, Mihailo Drapati, Ihor Skobiuk și cu coloneii Pavlo Palisa și Vadim Suharevski. Toți aceștia sunt luați în considerare pentru poziții de conducere în armată și vor servi sub conducerea celui mai experimentat comandant ucrainean”, a declarat Zelenski, scrie Adevărul.

„Anunțul lui Zelenski vine după mai multe zile de speculații că președintele se pregătește să îl demită pe popularul comandant-șef al armatei, generalul Valeri Zalujni, considerat de mulți ucraineni un erou național pentru că a gestionat efortul de război începând din februarie 2022. (…) Înlocuirea generalului Zalujnîi a fost evocată în ultima vreme, în urma unor neînțelegeri ale acestuia cu șeful statului. Declanșatorul divergențelor dintre Zelenski și Zalujnîi a fost un articol pe care generalul ucrainean l-a publicat în noiembrie, după eșecul contraofensivei ucrainene din vară, și în care a avertizat că războiul cu Rusia a ajuns într-un impas, în stadiul unui conflict de uzură, prin urmare Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor rusești și de noi efective de soldați pentru a putea să avanseze”, notează Adevărul.

Libertatea scrie astăzi pe larg despre subiectele abordate de Vladimir Putin în interviul acordat moderatorului American Tucker Carlson și despre soluțiile pe care liderul de la Kremlin le găsește pentru încheierea războiului.

„Mult-așteptatul interviu cu moderatorul conservator de televiziune american, publicat joi, i-a oferit liderului de la Kremlin șansa de a face o nouă și foarte lungă incursiune prin istorie, de la Evul Mediu la politica externă a lui Lenin, pentru a justifica invadarea Ucrainei, înainte de a cere americanilor, și în special republicanilor, să abandoneze Kievul, pentru a negocia un final al războiului ce ar presupune cedarea de teritorii către Moscova”, scriu New York Times, BBC și The Guardian, notează Libertatea.

„Vladimir Putin a cerut Statelor Unite să ajungă la „un acord” care ar presupune cedarea unor teritorii ucrainene către Rusia, cu scopul de a pune capăt războiului. În interviul de două ore acordat moderatorului Tucker Carlson, el a căutat să se adreseze direct conservatorilor americani, chiar în momentul în care parlamentarii republicani blochează ajutorul pentru Ucraina la Congres. (…) El a asigurat de asemenea că Rusia nu va fi învinsă în Ucraina și a precizat că Moscova nu și-a atins încă toate scopurile în război, unul dintre acestea fiind «denazificarea»”, mai scrie Libertatea.

Seară liniștită!