Datoria externă a României: peste 150 de miliarde de euro

Deschidem Revista din această seară cu ultimele date publicate miercuri de către Eurostat, care plasează România printre ţările cu cel mai mare risc de sărăcie din Europa.

„Conform datelor furnizate de Eurostat, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială a fost înregistrat în România (34%), Bulgaria (32%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Cehia (12%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%). În 2022, 95,3 milioane de persoane din UE (22% din populaţie) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială şi prin urmare trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii – risc de sărăcie, deprivare materială şi sociala severă şi/sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii”, notează România liberă.

Gândul scrie despre creşterea datoriei externe a României, pornind de la ultimele date publicate de BNR.

„Banca Națională a României a publicat cifra oficială privind datoria externă a României. Astfel, în total, țara noastră are de rambursat 153,1 miliarde de euro, potrivit BNR. Datoria externă totală (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-aprilie 2023 cu 8,56 miliarde euro. Potrivit BNR, datoria administraţiei publice a atins 67,3 de miliarde euro, cu un salt de 16,8% faţă de decembrie 2022. Volumul total, datoria externă este de 109,1 miliarde euro, în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2022, iar creditele intra-grup reprezintă 44 miliarde euro, în scădere de la 45,7 miliarde euro .Din suma totală, datoria externă pe termen lung se ridică la 107,5 miliarde euro la 30 aprilie 2023 (70,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,1% faţă de 31 decembrie 2022.În paralel, datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 45,5 mld. euro (29,7% din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,8% faţă de 31 decembrie 2022”, notează Gândul.

Cu 499 voturi pentru, 28 împotrivă şi 93 abţineri, Parlamentul European a adoptat, miercuri, la Strasbourg, poziţia de negociere referitoare la Legea privind inteligenţa artificială (IA), dând astfel undă verde unor norme care îşi propun să garanteze o IA sigură şi transparentă.

„Normele urmează o abordare bazată pe riscuri şi stabilesc obligaţii pentru furnizori şi pentru cei care implementează sisteme de IA, în funcţie de nivelul de risc pe care îl poate prezenta inteligenţa artificială. Astfel, sistemele de IA cu un nivel inacceptabil de risc pentru siguranţa oamenilor ar urma să fie interzise, precum cele care utilizează evaluarea comportamentului social (clasificând oamenii pe baza comportamentului social sau a caracteristicilor personale). Eurodeputaţii au inclus în listă interdicţii referitoare la utilizările intruzive şi discriminatorii ale IA, cum ar fi utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanţă «în timp real» sau «ulterioară» în spaţii accesibile publicului sau sistemele biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile, precum genul, rasa, etnia, statutul de cetăţenie, religia, orientarea politică”, relatează Cotidianul.

După foarte mulţi ani de amânări, joi, la Braşov, este programată inaugurarea Aeroportul Braşov, care oferă turismului montan românesc o nouă şansă de relansare.

„Braşovul este un contribuabil important la Produsul Intern Brut al Românie, suntem pe locul cinci, avem o contribuţie de 3,5% din PIB. Suntem o destinaţie importantă a României, am reuşit să creştem de la an an şi am făcut această dovadă. Cred că braşovenii merită un astfel de obiectiv, ţinând cont de faptul că noi am neglijaţi de Bucureşti şi nu suntem legaţi de niciun sistem de infrastructură de tip autostradă. La Braşov se ajunge foarte greu pe Valea Prahovei”, a arătat noul ministru al Dezvoltării, Adrian Veştea, scrie News.ro. 

„Poate exista un concept integrat în care Braşovul care are şi judeţul Covasna în vecinătate putem spune că avem o dezvoltare din punct de vedere economic şi în acelaşi timp o aglomerare urbană extrem de importantă. Este un obiectiv pe care l-am construit din resurse proprii şi am toată convingerea că va fi unul dintre aeroporturile rentabile, iar într-un parcurs de patru, cinci ani vom fi între primele cinci aeroporturi ale României”, a mai declarat Adrian Veştea, mai scrie News.ro.

Presa mai scrie azi despre Congresul Politic al USR, care va avea loc sâmbătă, la Sala Radio, eveniment la care sunt aşteptaţi 800 de delegaţi.

„În cadrul congresului, preşedintele USR Cătălin Drulă va prezenta viziunea România 2024. Congresul va adopta şi mandatul de pregătire a alegerilor din 2024”, informează USR, scrie Agerpres.

„Avem pe 17 iunie un congres mare. Suntem într-un punct greu pentru România. Şi congresul nostru este despre a pregăti, împreună cu toţi colegii noştri din partid, din toate judeţele, cu delegaţi, anul electoral 2024. Vom avea şi dezbateri, vom lua şi decizii, ca să ne punem în cea mai bună poziţie pentru a construi această alternativă în jurul USR pentru anul viitor”, a spus Drulă, în cadrul unei conferinţe de presă la sediul partidului, mai notează Agerpres.

Fostul preşedinte Dmitri Medvedev a declarat, miercuri, că nu există niciun motiv pentru care Moscova să nu distrugă cablurile submarine de comunicaţii ale inamicilor săi.

„Dacă pornim de la complicitatea dovedită a ţărilor occidentale în aruncarea în aer a Nord Stream, atunci nu mai avem nicio constrângere – nici măcar morală – care să ne împiedice să distrugem comunicaţiile prin cablu de pe fundul oceanului ale duşmanilor noştri”, a declarat pe Telegram Dmitri Medvedev, care este în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, scrie News.ro.

„În ultimele luni, ziarele americane, inclusiv prestigioasele The Washington Post, The New York Times şi The Wall Street Journal, au relatat că Agenţia Centrală de Informaţii a SUA ştia despre un complot ucrainean de a ataca conductele. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat însă că ţara sa ar fi implicată în sabotaj. (…) Cablurile submarine care străbat oceanele lumii au devenit artere esenţiale ale comunicaţiilor globale. Importanţa lor a făcut ca acestea să fie în centrul unei competiţii geopolitice în creştere între China şi Rusia, pe de o parte, şi Statele Unite şi aliaţii lor occidentali, pe de altă parte”, mai notează News.ro.

„Camera inferioară a parlamentului Rusiei a votat, joi, o lege care va permite Ministerului Apărării de la Moscova să încheie contracte cu infractori – suspecţi sau dovediţi – care să lupte în Ucraina”, informează Reuters, citată de Cotidianul.

„Modificările legislative aprobate de Duma de Stat permit încheierea unor contracte pentru înrolarea celor suspectaţi de infracţiuni, ale căror dosare sunt deja în instanţă, precum şi a condamnaţilor care nu au început încă executarea pedepsei. Sunt excluşi cei vinovaţi de infracţiuni sexuale, trădare, terorism sau extremism”, mai scrie Cotidianul.

În finalul Revistei, scriem despre iniţiativa cunoscutului şi apreciatului avocat, Florentin Ţuca, de a lansa o serie de podcast-uri intitulată „Pe Drept Cuvânt”, o suită de dialoguri cu personalităţi din diferite domenii de activitate. Primul episod, un prolog – „Cuvânt înainte”, a fost lansat luni, 12 iunie.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

„Mă interesează ca, împreună cu partenerii de dialog, să captez atenţia tinerilor pentru că, în calitate de părinte şi fost pedagog, găsesc că ar trebui să acordăm atenţie tinerii generaţii şi să vedem cât de apropiaţi suntem de această generaţie, cum le înţelegem nevoile, cum ne apropiem de ei, cum îi ferim de pericole şi false modele, cum gestionăm conflictele cu generaţia părinţilor şi a bunicilor”, spune, despre proiectul său, avocatul Florentin Ţuca, notează News.ro.

Podcast-urile „Pe Drept Cuvânt” vor aduce în prim-plan şi „virtuţile creştine precum iubirea, bunătatea, generozitatea, smerenia; virtuţile civice, precum curajul, spiritul civic, combativitatea; virtuţile estetice, care sunt tot mai atacate în ultima vreme, precum armonia şi frumosul. În speranţa că voi avea suficient timp, îmi propun să atac şi alte subiecte: să vorbim câte în lună şi în stele despre starea economiei şi starea sănătăţii, despre starea culturii şi starea sportului.”, mai arată avocatul Ţuca, citat de News.ro.

Seară liniştită!