Consiliul UE prelungeşte până în martie 2025 statutul special de protecție pentru refugiaţii ucraineni

Deschidem Revista din această seară cu un răspuns  al președintei CE, Ursula Von der Leyen, pentru europarlamentarul Daniel Buda, care a întrebat dacă România va adera, până cel târziu în 2024, în acest spațiu.

„Meritați să fiți în spațiul Schengen și voi lucra pe cât voi putea cu cel care blochează în continuare această decizie pentru a oferi acestei țări argumente bune, convingătoare, că România – de mult timp deja – își îndeplinește obligațiile și că acum gata, a sosit momentul să ne asigurăm că România intră în Schengen. Deci puteți să contați pe mine!”, declară Ursula Von der Leyen, notează Cotidianul.

După cum știți, în spațiul public, s-a vehiculat în ultimele săptămâni ideea că primirea fondurilor din PNNR ar fi condiționată de reducerea deficitului bugetar. Europarlamentarul Corina Crețu declară că nu există pericolul suspendării fondurilor europene pentru România.

„Aceste măsuri vin în contextul unui deficit bugetar excesiv, despre care s-a tot discutat ultima vreme atât la nivel național, cât și la Bruxelles. Într-adevăr, avem un deficit bugetar, mult peste nivelul agreat la nivel european de maximum de 3%, stabilit prin Pactul de Stabilitate și Creștere. În privința posibilității suspendării fondurilor structurale, prevederile din tratat sunt foarte clare. Lansarea unei proceduri de corectare a unui deficit bugetar excesiv poate duce la aplicarea de amenzi de până la 0,2% din PIB în faza preventivă sau suspendarea fondurilor structurale. Procedura este una laborioasă, iar suspendarea fondurilor de coeziune trebuie votată în Consiliu. Șansele ca acest lucru să se întâmple sunt reduse, mai ales că Guvernul a colaborat cu Comisia Europeană în vederea reducerii deficitului bugetar. Nu există pericolul suspendării fondurilor europene, așa cum se vehiculează”, a declarat Corina Crețu, scrie Agerpres.

Europarlamentarul Corina Crețu susține că la nivelul Comisiei Europene se manifestă o flexibilitate pentru un deficit bugetar al României mai mare avându-se în vedere sprijinul oferit Ucrainei de la începerea războiului.

„România a arătat solidaritate față de Ucraina, de la declanșarea războiului, iar după estimările făcute, ajutorul oferit Ucrainei depășește 3,5% din deficitul bugetar.  De asemenea, exportul de grâne din Ucraina prin intermediul culoarelor de solidaritate care dă acces produselor ucrainene la piața internă fără respectarea standardelor europene au grevat fermierii români și a adus prejudicii sectorului agricol român. Comisia Europeană a arătat flexibilitate pentru alegerea măsurilor de atingere a obiectivelor fiscale de către România, îngrijorarea CE fiind determinată de gradul excesiv de îndatorare care a depășit 50% din PIB”, a susținut Crețu, notează Agerpres.

După cum știm, președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost exclus din PSD, sâmbăta trecută, decizia fiind luată cu unanimitate de voturi în ședința Biroului Politic Național al PSD. În locul său a fost numit
președinte interimar al organizației PSD Vaslui , vicepreședintele partidului, Dragoș Benea.

„Europarlamentarul Dragoș Benea, numit președinte interimar al PSD Vaslui după excluderea lui Dumitru Buzatu, va rămâne în această funcție în perioada următoare, decizia fiind anunțată, joi, în cadrul unei ședințe  pe care acesta,  alături de secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a avut-o cu membrii organizației vasluiene. Benea a precizat că interimatul său va dura «cât va fi nevoie», probabil până la primele alegeri. Dragoș Benea spune că a simțit o reacție ostilă a unor membri din organizația vasluiană, care ar fi dorit mai degrabă un lider interimar din județ”, relatează Agerpres.

„Dragoș Benea a mai afirmat că recenta întâmplare cu Dumitru Buzatu reprezintă o lovitură de imagine atât pentru PSD Vaslui, cât și pentru partid la nivel național, dar a spus că ar putea fi o greșeală îndepărtarea tuturor persoanelor susținute și promovate până acum în organizația vasluiană. El a anunțat, totodată, că pentru a se putea ocupa cum trebuie de organizația de la Vaslui va delega sarcinile pe care le are ca președinte în filiala județeană a PSD Bacău”, mai scrie Agerpres.

Hidroelectrica avertizează asupra apariției, în mediul online, a unor posibile tentative de fraudare a micilor investitori, bazate pe mesaje ce promit oportunități exagerate de câștig din tranzacționarea acțiunilor societății pe diverse platforme.

„Aceste site-uri utilizează în mod neautorizat imaginea companiei, a reprezentanților acesteia, simulează pagina de internet a societății și conțin declarații false de susținere și certificare, atribuite în mod fals Hidroelectrica”, se arată într-un comunicat al companiei, scrie Cotidianul.

Reprezentanții societății nu au încurajat și nu încurajează prin declarații publice utilizarea vreunei platforme de tranzacționare.

„Verificați Sursele Oficiale: înainte de a lua o decizie cu privire la investițiile în acțiuni Hidroelectrica, consultați surse oficiale de informare. De exemplu, Ghidul de a deveni investitor la Bursa de Valori București este disponibil pe pagina de internet a Bursei de Valori București, la adresa: Ghidul Investitorului la BVB. Prudență în Decizii: dacă posibilele câștiguri promise de reclamele apărute online par nejustificat de avantajoase, este foarte posibil să aveți de-a face cu o tentativă de fraudă. Vă recomandăm să manifestați prudență și să evitați interacțiunea cu astfel de site-uri. Atenție la Apeluri și E-mailuri Suspecte: dacă primiți apeluri telefonice sau e-mailuri pe care le considerați suspecte, nu răspundeți solicitărilor de a investi și evitați să faceți clic pe link-uri sau să deschideți fișiere atașate. Protejați Informațiile Personale: nu transferați niciodată bani fără a ști cine îi va primi, și nu dezvăluiți informații precum numărul contului bancar, datele de pe actul de identitate sau orice alte date personale către surse necunoscute”, se mai arată în comunicatul citat, arată Cotidianul.

Românii cărora li s-au eliberat anterior vize de intrare în Statele Unite ale Americii le pot reînnoi fără interviu, a transmis, joi, Ambasada SUA.

„Solicitanții de viză care doresc să beneficieze de acest serviciu trebuie să viziteze pagina «Reînnoire Viză» pentru a afla mai multe detalii despre criteriile specifice pentru reînnoirea vizei fără interviu. Solicitanții eligibili vor fi rugați să tipărească pagina de confirmare «Fără Interviu» și să depună documentele necesare la unul dintre birourile firmei de curierat din România. (…) Documentele necesare sunt: pașaport (cel valabil și cel anterior), pagina de confirmare a formularului DS-160, fotografii recente, chitanța pentru taxa de viză sau dovada plății, pagina de confirmare «Fără Interviu» și documentele corespunzătoare în funcție de categoria de viză solicitată”, notează Agerpres.

„Uniunea Europeană va prelungi până în martie 2025 statutul special de protecție pentru persoanele care au părăsit Ucraina din cauza invaziei militare ruse”, a anunțat joi seară Consiliul UE, după o reuniune a miniștrilor de Interne, relatează ziarul Gândul.

„Pentru a le oferi certitudine celor peste patru milioane de refugiați ucraineni care trăiesc în prezent în spațiul Uniunii Europene, Consiliul UE a dispus prelungirea de la data de 4 martie 2024 până la data de 4 martie 2025 a protecției temporare destinate persoanelor care fug de războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei”, anunță Consiliul Uniunii Europene, într-un comunicat postat pe site-ul oficial, scrie Gândul.

„Decizia preliminară a miniștrilor de Interne din statele UE urmează să fie aprobată prin procedură formală de Consiliul Uniunii Europene și să fie publicată în buletinul oficial. Mecanismul european de protecție temporară este un instrument pentru situații de urgență care poate fi activat în circumstanțe excepționale, pentru gestionarea fluxurilor masive de refugiați”, mai arată Gândul.

„Bugetul rus al apărării ar urma să ajungă anul viitor la echivalentul în ruble a sumei de 106 miliarde de euro”, relatează ziarul francez Le Figaro, care citează un document publicat joi, 28 septembrie, de Ministerului de Finanțe de la Moscova, scrie Libertatea.

„Concret, în document este prevăzută o majorare cu 68% a bugetului pentru apărare în 2024 comparativ cu 2023, până la 10.800 de miliarde de ruble (106 miliarde de euro la actualul curs de schimb). Această sumă va reprezenta 6% din PIB-ul Rusiei, o premieră în istoria modernă a țării, și aproximativ 30% din totalul cheltuielilor federale pentru anul viitor. De asemenea, pentru 2024 este prevăzută o creștere până la 3.400 de miliarde de ruble (33 de miliarde de euro) a bugetului securității interne, ceea ce va echivala cu aproape 10% din cheltuielile țării”, mai arată Libertatea.

Seară liniștită!